LaTrecut

Pegas Modern

Pegas Practic

- via mojo jojo

Jocuri afara, Jocuri&jucarii, Sport

Trimise de Dan Florian Nitoi

Jocuri&jucarii, Jucarii

Pegas Modern

Pegas Practic

cine poate uita bicicletele Pegas?

Jocuri afara, Jocuri&jucarii, Sport

Mare avere erau bilele alea.

- via Andrada Romagno

Jocuri de masa, Jocuri&jucarii

Un trenulet romanesc fabricat la Lugoj si trimis de Georgescu Aurelian.

Jocuri&jucarii, Jucarii

Super joc!
Atunci cand ne plictiseam de X si 0 incepeam avioane

Fata de jocul X si 0 , Jocul Avioane putea fi jucat si cu un coleg care nu-ti era coleg de banca
Tot ce trebuia sa faci era sa transmiti unde lovesti (exemplu: D5)
Cand loveai cabina pilotului avionul era mort.

P.S.
Am mancat si hartia pe care am jucat ca sa nu fiu trimis la director. Ca sa dispara dovada.
=))

- via Romi Dumitriu

Activitati, Jocuri de masa, Jocuri&jucarii, Scoala

Indreptar de memorie

sau

Indrumator pentru copiii postdecembristi

I. Jocuri de fete si baietiASCUNSELEA (SCUIPATA)

ASCUNSELEA (SCUIPATA)

vocabular:

-numaratoarea ( varianta: an-tan-tichi-tan ene-bene bombardeaza bum!)
-plimba ursul ca rugineste lantul!
-cine nu-i gata il iau cu lopata!
-ai incurcat borcanele!
-ultimul scapa turma!
-pua-pua!
-esti scuipat!

ATINSA (LEAPSA)

variante: Atinsa pe animale, Atinsa in apa, Atinsa cu mingia, Magarul intre oi, Atinsa pe pedepse

vocabular:

-atinsa!
-esti!
-ai luat-o!
-piua piua!

ULIU SI PORUMBEL

variante: Hotii si vardistii, Prinsa

COCOTATA

vocabular:

-cocot!
-piua-piua!
-atins!

TARILE

FLORI, FETE, FILME sau BAIETI

Read more…

Jocuri afara, Jocuri&jucarii

Jocul “Dacii si Romanii” din 1977, pastrat in forma originala, cu toate piesele intacte, si manual de instructiuni.

Jocuri de masa

Când eram mic, părinţii mi-au cumpărat mai multe seturi de cărţi “de joc” educative. Nu ştiu ce mă jucam cu ele, deşi erau multe şi aveau perechi de diferite culori, dar după un timp învăţasem toate instrumentele muzicale dintr-o orchestră şi ştiam să le recunosc când le vedeam la televizor.

Îmi amintesc că aveam şi un set de cărţi educative cu animale şi binecunoscutul Păcălici, deşi nu erau foarte populare, pentru că prietenii mei se jucau şeptic şi kems

UPDATE: Ray Ronson ne-a trimis si el cateva imagini

Jocuri de masa, Jocuri&jucarii, Muzica

dupa cum am promis, revin cu alte poze (cu specificatia ca vor mai urma si alte poze cu 6 diferite alte armate, poate ati avut si asa ceva, plus tancuri si masini de lupta, tot din acea perioada). Am gasit atat soldateii cat si celelalte jucarii in urma unei vizite, ascunsi intr-o punga intr-un dulap. Surpriza a fost nu neaparat ca erau pastrati (desi a fost o adevarata comoara), ci ca erau pastrati (si ingrijiti totusi!) de parinti… probabil pentru nepoti

Cateva poze cu soldateii verzi si albastri aici, mai multe insa mai puteti gasi aici si aici.

Jocuri&jucarii, Jucarii

Acest concurs este destinat persoanelor fumatoare de peste 18 ani.Minorii nu au voie sa participe.Am glumit, nu trebuie sa fumati pentru a face un robot mai mare ca al meu.Tutunul cauzeaza grav sanatatii.

Jocuri&jucarii, Jucarii, Tigari

in continuarea pozelor cu soldatei, ajungem acum la cei romanesti, indieni, cowboy si romani, cum le ziceam cand eram mici:

Mai multe poze din seria asta gasiti pe blogul Descopera lumea prin imagini

Jucarii

Ce amintiri aveti de la miutsele care se faceau duminica in curtea scolii sau pe maidanul de langa bloc? In conditiile in care nu prea aveai ce sa faci, copil fiind duminica (poate in afara de lectii:) ), pt baieti, fotbalul era un modurile de afirmare in cercul de prieteni sau chiar in cartier.
Tin minte ca duminicile incepeau invariabil cu statul la coada la paine; de fiecare data ma duceam plin de speranta intai la centrul de paine si apoi la fabrica Titan, sperand sa gasesc o coada mai mica, sau in principal sa aiba paine, neaparat calda (va mai aduceti aminte ca cine nu gasea paine calda, cadea de fraier:)? ).

Dupa ceva ore de stat la coada (care treceau usor daca mai intalneam vreun tovarash), fugeam spre casa, imi puneam tenesii sau ce gaseam, rupeam un colt de paine (doamne ce bun era!) si fuga pe maidan! de aici incepea totul: mergeam la cel care avea minge toti copii si ii strigam puternic sub balcon “mama lu’ Ionel! il lasati pe Ionel afara?”, si daca nu il lasa, ne rugam de toata famili lui sa ne lase si noua mingea.
Mingea acelor vremuri era ceva special. Am prins mult timp mingiile pe cauciuc (de 35), iar cine avea “Artex”, de obicei aduse de rudele “din Germania” era cunoscut in toata zona.
Mingiile se descoseau, unii le coseau, se vedeau camera prin ele, mergeam cu ele la vulcanizare sa le umflam sau sa le punem petice.
Binenteles, am inceput sa bat mingea pe maidan; in scoala am ajuns cand eram mai mare, in scoala jucau “aia mari”. Cei mari erau pt cei mici un fel de semizei ai fotbalului: trageau tare in minge, se loveau, jucau cu “Artex”, ne trimiteau pe noi “pustimea”, sa le scoatem mingea din gradini.

MAIDANUL MEU sau “pe camp” era chiar in capatul blocului (acum e o Biserica pe fostul teren…): era destul de mare, era langa strada, avea copaci, boscheti, iarba si funingine (ardeam cauciucuri pe el), era delimitat de borduri. Insa cel mai important lucru erau cei doi copaci pe care ii foloseam ca poarta in lateralul terenului; ma gandesc cu nostalgie la cei doi copaci prin care am dat poate sute de goluri si imi dau lacrimile, acel loc mai exista dar e cotropit de garduri, NU MAI SUNT COPII…as vrea sa mai simt odata praful acela si chiotele prietenilor in vacanta de vara!
Cineva spunea ca fotbalul e nedrept, insa dragi prieteni, timpul se pare ca e mult mai ticalos!

Pe acel teren ne adunam cam din 3 zone: eram noi, cei de peste strada si aia “dela capat” (capatul lui 102, 70, 79, etc.), insa rar jucam intre noi. Din grupul meu eram 6-7 insi ce stateam si 7 ore in vacante pe teren si faceam legea acolo; binenteles eram cam toti stelisti.
Tin minte ca priveam cu jind la cei care aveau tricouri cu numere, sau foarte rar, tricouri dela vreo echipa, restul ne scriam noi cu pixul numere sau nume de fotbalisti.. Cei mai invidiati erau cei cu ghete. Insa cei mai nesuferiti erau baietii ce se ofticau si isi luau mingea si plecau acasa daca nu castigau sau nu ne lasau mingea daca ii chemau parintii.

Crescand, am ajuns cu trupa si in scoala, eram printre cei mari! trecand dela porti din caramida sau BCA la porti adevarate ne facea sa fim modesti fata de cei vechi din scoala, insa jucam cu mare ambitie contra celor mai mari; satisfactia era extraordinara cand ii bateam! Acolo in scoala veneau in general 3 echipe insa de multe ori ajungeam pe pe la 5; ne ofticam mult cand stateam pe bara, se juca 10 minute sau doua goluri.
Apoi undeva pe la 20 de ani s-a spart gasca, eu m-am mutat din Titan, lumea s-a luat serios cu munca si familiile…

Jocuri afara

Prietenie …la bine si la rau.
CINE ISI ADUCE AMINTE DE PRIETENUL LUI DIN COPILARIE ?
Care sint de fapt prietenii ? Cine sint ei ? Am si eu oare unul ? Cine pot fii acesti prieteni ? Sint eu oare prietenul cuiva ? Dar prietenii au si ei alti prieteni ? Ce este un prieten adevarat ? Care e definitia unui prieten ? Poti chema un prieten la orice ora ? Un prieten e la orice ora disponibil ? Sint eu disponibil la orice ora ?
Ce inseamna o prietenie ?
Sa poti vorbi foarte deschis ? Sa asculti ? Sa ai sfaturi bune ? Sa iti imprumute pina si ultima camasa ? Sa dai imprumut orice,si oricind ? Sa fie unul pentru toti si toti pentru unul ? Cind incepe o prietenie ? Cit dureaza o prietenie ? Au voie prietenii sa faca orice ? Prietenii pot face parte din familie ?
Unde se gaseste un prieten ?
In copilarie ? La scoala ? La facultate ? La servici ? Pe strada ? La cumparaturi ?
La spital ? Acasa ? In autobuz ? La masa ? La o petrecere ? De Anul Nou ? De ziua ta ? De ziua mea ? Pe hol ? La strand ? Pe plaja ? In hotel ? La munte ? In tara sau in strainatate ?
Cind gasesti un prieten ?
Cind esti mic in curte ? Cind inveti sa te dai cu bicicleta pentru prima oara ? Cind
cazi ? Cind te joci ? Mergind spre scoala ? Venind de la scoala ? La foame ? La sete ? La necaz ? La bucurie ? Pe viata si pe moarte ? CO&SE ?
nabres

Altele, Jocuri afara, Social

Era de nemaipomenit vara sa stam pe bloc si sa ne uitam la apusul soarelui , se vedea Bucurestiul de sus, cit era de frumos el vara . Acoperisurile erau calde iar aerul tremura ca o fata morgana peste ele….era o liniste plina de zgomote din indepartare , numai rindunicile ne trezeau la realitate – la virsta de 8, 9, 10 ani asta era ocupatia noastra preferata dupa o joaca tare in curte… ne apuca nostalgia si mergeam pe bloc si povesteam fel si fel de chestii sau ne inchipuiam cum e acuma acolo unde apune soarele, deci in vest … eram destul de mici mari filosofi pe vremea aia, amindoi prietenul meu cel mai bun din copilarie Co. si eu …. a fost frumos….si visam in timp ce soarele se culca si se facea seara – sus pe bloc …

D-ale vremii, Jocuri afara, Jocuri&jucarii, Obiceiuri, Pe strada, Social, Strazi

Dupa cum promiteam acum cateva zile, iata si 2 poze cu soldateii romanesti, copie (nereusita, totusi) a celor straini.

Mai multe poze gasiti aici

Jucarii

Urmele in zäpada

…era iarna si ningea.
Seara inainte sa mä bag in pat, eu avind vreo sase ani, mä uitam un pic afarä prin fereasträ cum cad fulgii si imi doream ca zäpada sa fie si mai mare a doua zi ca sä merg cu Tata cu säniuta.
In zori de zi, dorinta se implinise, zapada era prea frumoasa ca sa fie adevarata.

Ma imbraca Tati cu doi pantaloni doua pulovere, fularul, manusile, caciulita , ghetele cele mai calde, geaca impermeabila ( care le aranjase mama ) si hai la drum.
Sania era de lemn, scurta, tare si foarte repede. Funia era atit de lunga, ca Tata sa poata sa ma traga, dar sa nu se loveasca cu calciiul de virful sänii si sa ii pot vedea cit mai bine amprentele bocancilor lui uriasi.

O luam din Amzei pe Calea Victoriei la dreapta, directia Muzeul Enescu, pe linga Muzeul Antipa, spre Arcul de Triumf.
Unde incepea Herastraul era inainte o pirtie de nemaipomenit. Era lunga si periculoasa pentru ca era in panta mare, avea curbe indesate si erau si multi pomi. La inceput numai noi o stiam. Incet , incet veneau si alti copii . Ne luam la intrecere, cine are cea mai tare sanie, cine e primul jos, cine e primul sus, cine are ce manusi , ghete … etc. … Dar nimeni nu avea bocanci ca Tata.
Dupa vreo citeva ore bune de pirtie si degete inghetate, ne intorceam spre casa cu o mare foame pe sarmalele pregatite de mama.

Era una din acele zile de iarna, in care mergeai prin Bucurestiul inzapezit, si era ca in povesti, parea a fi totul din frisca iar zaharul pudra cadea din cerul fermecat.
Cu toate ca mergeau si masinile si autobuzele era o liniste cuprinzatoare.
Toate zgomotele obisnuite a orasului erau filtrate. Parca toti sopteau. Totul era curat.

Din momentul in care ma asezam pe sanie si Tata incepea sa ma traga, incepea o perioada de contemplare , de reflectare , de meditare , de vis .
El parea si mai mare, acuma ca sedeam. Era mare si puternic.
Puterea lui si exactitatea tactului pasilor lui ma leganau intr-un fel de trance.
Ma fascinau urmele bocancilor lui Tata care ramineau in acelasi ritm in zapada.
Prin forta si greutatea lui , zapada scirtiia moale dar sanatos intr-un ton bas-bariton…
… era sunetul iernii si ritmul vietii. Nimic nu ne putea opri. Mergeam spre casa.

Activitati, D-ale vremii, In familie, Jocuri afara, Jocuri&jucarii, Locuri, Obiceiuri, Pe strada, Strazi

…vara cind mergeam cu tata in parcul Herastrau.
Deja de seara inainte sa mergem, puneam mingea de fotbal de piele in plasa sa nu o uit cumva, impreuna cu niste neapolitane ca sa avem si proviant cu noi.

Cind Tata isi lua liber eu eram cel mai fericit copil pt.ca avind vacanta mare nu puteam in fiecare zi sa merg in spatele blocului in curte sau la colinda in Piata Amzei sau cu bicicleta ( PEGAS ) pina la Parcul Aviatorilor si inapoi ( …citeodata mergeam si la corcoduse ) , asa ca mergeam cu Tati la plimbare. Mama era la servici ca era in mijlocul saptaminii, cu ea mergeam Duminica la plimbare si ne imbracam frumos.

Ne sculam destul de devreme ca sa nu fie asa de cald cind plecam pe drum,
imi puneam pantalonii scurti, baschetii si un maieu , coboram mindru cu Tata de mina, asteptam troleibuzul 82 sau 86, ( nu mai stiu precis ), pe Magheru, care ne ducea la Herastrau la intrarea din spate , acolo unde erau terenurile de tenis.

Pe la ora unsprezece dimineata , Bucurestiul era deja ca un cuptor, pe la orele paisprezece incepea asfaltul sa se topeasca , rotile masinilor faceau un zgomot ca pe ploaie, asa cald era.
Nimeni nu se lasa coplesit , era forfota mare dar ordinata, toti aveau cite un tel pe care il urmareau cu harnicie si graba inceata.
Sunetul vocilor imprastiate parea ca se scufunda in zumzaiala motoarelor fierbinti.
Ciripitul rindunicilor era ca o racoritoare pentru urechile noastre obosite de cite un claxon nervos. Nenumaratii pasi grabiti din aglomeratia rurala, dadeau tactul fara sfirsit, pe trotoarele late pline de viata .
Ascultam galagia sinfonica a capitalei …
Totul imi parea cunoscut si in acelasi timp strain. Odoarea franzelelor calde din duba de piine care statea la semafor, se imbiba cu parfumul teilor infloriti.
Mirosul cauciucurilor calde se mixa cu mirosul garoafelor tigancii de la colt,
iar camionul cisterna care stropea strazile , stergea parca si pacatele de zi cu zi.

Deja intrat in troleu, incepea aventura : pentru mine era asa ca parca faceam un voiaj de cel putin sase luni in ocolul lumii pentru a descoperi noi continente, cu toate ca fusesem deja de nenumarate ori cu el la plimbare.
De obicei ne asezam in spate, ca noi mergeam mult si ne uitam cine urca si coboara.

Dupa o jomatate de ora buna ajungeam la capatul liniei unde coboram, treceam strada, tot de mina cu Tata, dupa care ne aflam in fata portii mari de intrare pentru masini – Tata il cunostea pe Nea Gica care ne „dadea voie” sa intram pe acolo.
Odata intrati eram liber sa fac ce vreau : goneam paunii, bateam mingea, zburdam de colo in colo, ma jucam, eram in elementul meu. Citeodata mergea si Roata Uriasa dar eu vroiam sa ma dau si cu masinutele. Tata facea orice pentru mine.
Era de nemaipomenit ca eram numai noi doi, eram aproape singuri in tot parcul Herastrau , paunii si nea Gica.
Aerul proaspat si curat , il respiram cu usurinta mea nevinovata de a fi, a unui copil fara grija zilei de miine sau tristetea unui trecut tare, indepartat.
Eram numai noi doi.
Acum, mi-e dor de o plimbare, cu Tata, prin Bucurestiul lui.

Altele, Jocuri afara, Locuri

Cel putin o parte a copilariei mele. Voi reveni si cu altii, cei autohtoni.
Mai multe imagini aici.

Jucarii

Nu stiu la altii cum a fost, dar stiu ca la Onesti acolo unde am copilarit am petrecut multe pauze la scoala, precum si mari parti din timpul liber jucand bile.

Jucam cu bile micute de metal si nu cu bile de sticla care erau destul de mari si in consecinta usor de “ochit”. Din pacate nu imi aduc aminte toate regulile, dar am sa scriu ce imi aduc aminte si poate altii vor completa.

Stiu ca se facea o gaura iar jucatorii incercau sa isi arunce bilele cat mai aproape de gaura.
Pasul urmator era ca cel care avea bila cel mai aproape de gaura trebuia sa bage bila in gaura.
De acolo sa marcheze o lungime de palma astfel: cu degetul mare in gaura se intindeau cat mai mult aratatorul si indexul si se facea un semn. De la acel semn trebuia sa ocheasca o bila a adversarului.
Urmatorul pas era sa bage din nou bila in gaura.
Fiecare actiune avea o valoare de 5 puncte.

Stiu ca se mai dadeau puncte si daca printr-un carambol reuseai sa bagi bila unui adversar in gaura.

Bilele se tineau undeva intre degetul mare (indoit) si aratator. Incepatorii tineau bila inauntrul aratatorului (care era indoit ca un U), iar avansatii reuseau sa o tina cumva intre varful arataorului si articulatia degetului mare indoit.

Cei care va mai aduceti aminte de jocul asta, ajutatima cu regulile complete. Tot ce mai stiu e ca jocul se termina la 50 de puncte si ca de foarte multe ori miza era chiar bilele cu care jucam.

Jocuri afara

Cati dintre voi isi aminte de Apogee Software sau 3D Realms? Sau mai bine zis, Hocus Pocus, Raptor sau Cosmo?

Primele jocuri ale ID Software? Wolfenstein, Doom, Heretic, Hexen?

Apoi au urmat Need for Speed 2 SE, Quake 2 si primele RPG-uri – Diablo, expansion Hellfire, Diablo 2, expansion LoD, Planescape – Torment, Baldur’s Gate. Nu mai continui, pentru ca in momentul asta jocurile au inceput pur si simplu sa curga.

Eu nu am jucat Counter-Strike si FIFA, am inceput cu wolf3d si Prince 1. Eram innebunit dupa clipele in care mai primeam cate un floppy nou sau veneau prieteni pe la mine sa “jucam in doi” Golden Axe.

S-au dus de mult momentele alea… Acum wolf3d este Enemy Territory, Diablo mai nou se cheama Titan Quest si Need for Speed s-a transformat intr-un joc “cool” cu spoilere, neoane si supermodele. In zilele de azi, orice adolescent cand scapa de la scoala se tranteste in fata unui PC si incinge un cauntar cu prietenii.

A disparut complet farmecul pe care il aveau jocurile in ‘90.

Jocuri pe calculator

Tin minte calculatorul TIM-S (stanga). Cel din dreapta e Cobra facut la Brasov. Totul incepea cu Load “” Ceva de genu. Avea atasat un casetofon si puneai jocuri de pe caseta, cateva minute de crrrr tzzz crrr pic crrrr si era incarcat jocu. Mai rau era daca dadea Load Error, o luai iar de la capat cu crrr crrr.

Calculatoare, Jocuri pe calculator

Isi mai aminteste cineva de papusa “Olimpia” (numele era stantat pe capul ei, sub par, bineinteles)? Era blonda cu ochi caprui, imbracata in unguroaica, cred, cu rochita crem si sortulet din catifea grena si cizmulite rosii din “piele”.

Frumoasa foc!

Jocuri&jucarii

Are cineva idee de unde vine strigătul hepa? Am auzit de el de la oameni care au copilărit în alte regiuni decât mine. Pe la mine (centrul Moldovei) nu ţin minte să fi avut alte strigături în afară de literarele şi lipsitele de imaginaţie pârtieee sau (faceţi) loooc…

Expresii, Jocuri afara

Stimati prieteni, Am gasit pe aici acest blog si va spun sincer ca mi-a mers la inima. Sunt nascut inainte de 80 si anii 80, despre care se vorbeste cel mai mult aici sunt intr-adevar o parte din mine si imi amintesc de multe ori de simplitatea copilariei de atunci. Ca orice copil imi doream multe, chestii si bazaconii fel de fel, cateodata le luam si le ascundeam, rar le foloseam.. Voiam masini teleghidate (impropriu spus, ca aveau un cablu de doar un metru si nu aveai acces cu ele mai stiu pe unde). Voiam ceasuri cu display digital si melodii, care starneau invidia si respectul colegilor de clasa. Doream sa fac multe, chestii de tot felul, sa inventez daca se poate orice. Bineinteles, ca orice baiat, ma axam pe chestii care tin de tehnica, in special electronice, dar toate se rezumau la a conecta un bec de lanterna la o baterie si totul inglobat intr-o chestie cu multe fire, sa para complexa, desi doar doua din ele aveau importanta functionala. Asta pentru ca nu erau posibilitati, dar acestea aveau farmecul de a fi construite de mana mea si e doar a mea. Mai incercam, nestiind atunci de diferentele de tensiune electrica sa conectez fel de fel de nebunii la reteaua electrica de 220V, cum ar fi motorasele de masinute teleghidate, descrise mai sus. Nu reuseam mare lucru, doar un POC veritabil si ceva fum. Voiam altceva totusi, dar aveam in vedere ca pe piata nu se gaseau decat bateriile ELBA, care se descarcau in 5-10 minute de folosire si stiam ca acolo (la priza) se gaseste o sursa de curent inepuizabila. Nostalgie… asta mi-a venit deocamdata in minte si asta am scris, daca imi mai aduc aminte de ceva scriu din nou.
Si inca ceva… cei care aveti pe acasa ceva reviste gen Cutezatorii, Start pre viitor, si altele din astea din anii aceia, scanati-le si puneti-le aici sa ne aducem si noi din cand in cand aminte de ele..

Jocuri&jucarii

uite varianta online a celebrului joc (bunicu playstation-ului):
http://ziza.ru/2005/03/18/nu-pogodi-na-kompyutere.html

Jocuri pe calculator, Jocuri&jucarii

Sunt convins ca va trezeste multe amintiri. Pentru ca sunt atent la cererile altora… imi face placere sa vi-l prezint pe “Donaldu meu” din copilarie . Pentru cine nu stie, capul, bratele si picioarele sunt mobile, si Donald poate sa salute marinareste

P.S.: Varianta fara gat

Desene animate, Jucarii

erau la moda cand eram prin clasa a patra, a cincea, prin noopatru. a fost foarte tare primul care a venit la scoala cu asa ceva, apoi a fost nebunie, in scurt toata lumea avea. am vazut la varu-meu, care-i pe-a sasea, ca mai exista si acum, dar le-a trecut moda.

erau de toate marimile cele cu apa; he-he eu imi doream un monster gun cum vedeam in pauzele de reclama la transformers si gargoyles de pe rtl. pe alea cu bile le schimbam des… ori se stricau, ori n-aveau bile separat de cumparat, desi erau ieftine si luam tot pistolul si pentru bile.

Arme in jocuri

Unul dintre magazinele de referinta din Epoca de Aur, Auto Moto Velo Sport oferea o gama variata de chestii din domeniile mentionate in titulatura sa, fiind alaturi de Materna, Gospodina si Romarta unul dintre lanturile de magazine existente in mai toate orasele mari.

Astfel, la zona de Auto se puteau gasi diverse piese de Dacia (si mai tarziu de Oltcit), printre care cred ca best sellers erau mecanismul cu led-uri rosii si verzi care se monta in bord ca sa tina bateria activa si ceasurile de ulei si apa, care se adaugau la Daciile mai vechi, neprevazute cu asa ceva din fabricatie.

La zona Moto nu imi aduc aminte exact ce se gasea, dar parca erau dispuse niste Mobra si Mini Mobra in vitrina. La Velo se gaseau biciclete si accesorii, starurile fiind semicursierele (cu mai multe pinioane si cu ghidon indoit in jos) si Pegasurile (cele mai populare erau cele cu saua lunga si cu ghidonul inalt).

La zona de Sport se gaseau diverse accesorii dintre care imi amintesc de inelele de cauciuc (pt flexiuni), de extensoarele cu arcuri de metal (care prindeau parul de pe piept ), de ganterele din fonta, de mingiile de ping-pong (in general romanesti, care nu prea sareau, dar din cand in cand si chinezesti, foarte bune, cautate atat pentru ping-pong cat si pentru fumigene ), de mingiile de tenis verzi, in tub de plastic transparent si mai ales de mingiile de fotbal, campioana fiind cea de piele, zisa si “de 400″ sau “Tango” (cine avea asa ceva era foarte tare si nu prea iesea cu ea la joaca pe ciment, ci doar pe iarba), urmata de mingea “de 35″ (cea mai buna minge de cauciuc, cu un model cu zimtisori in relief) si de cea “de 28″ (mai mare si mai usoara decat cea de 35, sarea aiurea cand dadeai mai tare in ea, mergea cel mai bine la volei). De asemenea se gaseau si mingiile medicinale, din piele maro inchis, umplute dupa caz cu par de cal sau cu nisip.

Tot la raionul de sport se gaseau si instrumentele si accesoriile de pescuit, cele mai populare fiind momelile in forma de animalute si insecte din cauciuc, pe care le cumparam si le foloseam pe post de jucarii, alaturi de cowboy-ii, indienii si cavalerii de plastic de la librarie.

Magazinul avea si un miros specific, de cauciuc, miros dupa care ne dadeam in vant cand eram mici.

O sa incerc sa fac si o poza deoarece am gasit in zona Garii (vis-a-vis de Ministerul Transporturilor) o sigla ramasa intacta, deasupra unui magazin parasit.

Jocuri&jucarii, Sport, Tehnic

Precis mulţi dintre voi vă amintiţi de acest celebru joc. Pe vremuri grafica era foarte simplistă (2 culori plus alb şi negru) şi de aceea jocurile se remarcau mai mult prin concept decât prin grafică.
Ideea era simplă – trebuie să împingi nişte cutii la locul lor printr-un labirint, fără posibilitatea de a trage cutiile sau de a le deplasa în lateral. Chiar şi primul nivel, deşi pare uşor la prima vedere, e destul de complicat ca să îţi ia cam 200 de mutări pentru a pune 11 cutii la locul lor.
P.S. Pentru cine mai vrea acest joc, se găseşte pe abandonia.com şi vă trebuie emulatorul DosBox – încercaţi să emulaţi cu DosBox un 286, pentru că un 386 este mult prea rapid! –

Sokoban++ * am găsit o variantă freeware a jocului (cea mai bună, după părerea mea) la adresa: http://www.joriswit.nl/sokoban/
Tot acolo găsiţi şi skin-uri pentru a modifica complet grafica jocului – mie personal îmi place skin-ul “Boxworld” Pentru “maniaci” sunt disponibile seturi adiţionale de nivele şi editor

*** 13.07.2006 ***

Pentru pasionaţii de Sokoban, am găsit o versiune freeware, un joc complet, cu editor complex şi 250 de niveluri de chinuit neuronii. Grafică mai în pas cu vremea, jucabilitate maximă – Soko Ban Armageddon

http://fgames.gamecode.cz/sokoban_en.html

Jocuri pe calculator

Nu stiu de la ce venea, dar se observa ca l-am folosit nu gluma…

Audio, Jocuri&jucarii, Jucarii, Tehnic

A mai vorbit cineva de el pe-aici….dar vreau sa va amintiti mai bine de el, chiar aduce a Monopoly putin, nu?? Mai ales acele cartonase cu bonusuri….:)

 tabla de joc

 banii

 bonusurile

offtopic: m-as bucura mult daca cineva ar pune ceva poze cu soldateii aia din plastic, care se gaseau mai greu, dar erau bestiali…

Jocuri de masa, Jocuri&jucarii

Scrabble facut de Intreprinderea de Relee Medias

Jocuri de masa

Proba de precizie

Jucarii

Celebrele rachete de tenis NEPTUN produse la REGHIN

Jocuri afara, Sport