LaTrecut » Alimentare

Maltova

Sirg — Thu, 08 Jan 2009 16:31:43 +0000

Multi ne amintim de borcanul de cacao Maltova din care mancam direct cu lingurita, de regula pe ascuns. Eu inca mai am un astfel de borcan si de cel putin 20 de ani tin cafea in el.

sigla Maltova de pe borcan

Borcanul de Maltova

Nu mai stiu exact ce se facea cu Maltova, se bea cu lapte probabil… poate va amintiti voi mai bine.

Sticla de suc

bavareze — Wed, 07 Jan 2009 17:20:01 +0000

Ce suc se vindea in aceasta sticla?

Quick Cola

igu — Sun, 04 Jan 2009 21:36:08 +0000

“ Va mai amintiti celebra bautura Quick Cola , un fel de surogat de Coca Cola sau de Pepsi Cola , care se gasea la orice chiosc de racoritoare. Pepsi se gasea la vremea aceea numai in locatii selecte si de obicei unde nu avea acces oricine.” – via Vintan Bogdan

Koukou Roukou

Og — Tue, 27 May 2008 19:29:44 +0000

kukuruku

Imi amintesc ca era nebunie cand eram eu mic cu napolitanele Koukou Roukou (anii ‘92-’94). Erau 200 lei si aveau si abtipilduri. Tin minte ca mi-a dat odata tata o bancnota de 200 lei (erau destul de rare) si am dat fuga pana la un butic sa-mi iau napolitana. Cand ma intorceam m-a muscat un caine pentru ca fugeam (a fost prima si ultima oara).
Napolitana era produsa in Grecia si parca la noi se gasea in varianta cu crema de lamaie. Oricum, erau super bune si parca aveam colectie de abtipilduri din Koukou Roukou.

1980-1989, amintiri de-atunci

andreika — Thu, 27 Dec 2007 10:56:10 +0000

La mine comunismul a inceput locuind in acelasi tip de bloc proletar, dar era un pic particular datorita pozitiei. Ei bine, eu stateam in centru. Mai precis, fix linga Sala Palatului si Comitetul Central, si la 2 pasi de Palatul Telefoanelor. Cind se organizau congresele, masurile de securitate se inteseau strasnic asa ca ai mei veneau acasa numai dupa ce prezentau buletinul si demonstrau ca au un motiv oarecare pentru care sa patrunda in acel areal unde zeii comunismului se impleteau cu muritorii.. Se organizau si niste expozitii cu tematica dedicate tovarasului, absolut megalomane, cu tot felul de tablouri, picturi, flori si realizari. In afara de asta, Sala Palatului a ramas cinematograful copilariei mele, mergind noi din cind in cind la te miri ce filme americane razbateau.

In afara de asta, pozitia centrala nu conferea nici un avantaj. (a fost un prime location pentru vizionarea Revolutiei dar despre asta mai tirziu;)

Era un frig crincen in casa iarna. Pe vremea cind rudele din Berceni huzureau in apartamente ceva mai calde, la noi….nimic. Frig rau. Mai tin minte si acum gazele care abia pilpiiau si sculatul din somn la 4 dimineata cind mi se incropea o baita caci era presiune mai mare la gaze si se “facea” apa:)

Tot in acest laitmotiv hibernal, imi aduc aminte ca treceam zilnic in drum spre scoala (NB scoala 5, din Piata Amzei) pe linga sediul UNITER de azi, o vila foarte cocheta la vremea ei, fix din spatele Bisericii Albe de pe Calea Victoriei. Acolo statea unul din copiii lui Ceausescu, Nicu cred; si aveau o fata-n casa care iesea in miezul iernii si scutura la balcon cearceafurile in niste minecutze de vara. Vaaai, cu ce ochi o priveam, ce paradis cald intuiam acolo in miezul iernii:))

Ulterior, ai mei au facut rost (din strainatate, cu interventii..) de niste lampi cu filtru care ardeau treptat pe baza de kerosen. Se dadea drumul la soba, se facea un fum de il taiai cu cutitul, se aerisea (mai scadea un pic temperatura initiala) apoi cit de cit se mai dezmortea pina seara. In acest sens, pe balcon a fost facut, evident pe comanda speciala, un rezervor unde ai mei tineau aproximativ 500 l de kerosen acumulat gospodareste de toamna, cam laolalta cu cartofii.

Uite ca n-a pomenit nimeni de cartofi. Mai tineti minte toamna cind se cumparau sacii aia imensi de cartofi, atent selectionati?? Care la noi stateau pe balcon si era un tam-tam intreg cind se anuntau temperaturi nocturne sub 0 grade…”sa ii bagam in casa ca ingheata la noapte….”

Si inghetata de vanilie Vafe, care a fost si a ramas deliciul copilariei. Cind gaseam!! sunt sigura ca daca as mai minca acum nu ar mai fi nimic spectaculos, dar atunci era pentru mine ambrozie curata!

Am fost facuti pioneri la Palatul Pionierilor. Ce moment, ce locatie, ce eveniment!

Ulterior, am fost aleasa sanitarul clasei. Nu stiu daca mai tineti minte acest personaj care avea snurul alb la camasa! Dupa cum mi s-a sugerat, mi-am facut o agendutza pe care aveam un tabel cu numele tuturor colegilor mei, pe care ii verificam zilnic dimineata si ii bifam in carnetzel daca…aveau batista la ei si aveau unghiile taiate scurt. Sticle si borcane, maculatura, castane, excursii la cules de capsuni. O tempora, o mores!

Si a venit revolutia….pe mine, un copil de 9 ani, m-au dus la rude in Titan, dar restul familiei a petrecut revolutia in debara, in apartamentul de linga Sala Palatului. Ati fost cititori fideli? Mai tineri minte rezervorul de kerosen de pe balcon? Era simtitor plin la revolutie, iarna mai avea multe de zis, ai mei gospodari…Deci, kerosenul pe balcon, ai mei in debara in casa blocati, gloante de jur imprejur. Nu a fost geam nespart la noi in casa la Revolutie, si nu mai zic de multiple gauri in pereti pricinuite de gloante. Ei bine, si cu toate astea, cred ca un miracol doar poate explica cum am avut noi norocul ca rezervorul de kerosen sa fie ferit complet de traiectoria vreunui glont. Toata lumea a trecut cu bine prin Revolutie, inclusiv apartamentul si rezervorul, ulterior desfiintat.

Si in final un mic tribut adus colegilor…primii 5 ani de scoala acolo i-am facut la Scoala 5. Ce vremuri cind am facut razboiul fete-baieti, sau cind ne jucam de-a zeii caci aveam capul plin de Legendele Olimpului pe care le stiu si acuma si pe muche, si mai ales gasca de atunci, Dan, Alex G, Mili, Ioana, Bogdan, Mihai, invatatoarea si diriga noastra de dragul careia chiar am invatat un an matematica.

Despartirea a fost dramatica…la scoala 5 nu se invata decit engleza/ rusa. Cuuum, sa invete copilul rusa, pai ce, asta e limba de viitor??? Trebuie sa invete o limba de folos pe viitor, vezi matale, acuma post-revolutie, se schimbase calimera. Ce lacrimi, ce freamat, ce zbucium, nimic. Clasa a 6-a a inceput la scoala 19 in ciuda dramei si a protestelor, en francais.

A fost totul bine si acolo, on the long run s-au aranjat lucrurile, dar cumva tare bine s-a demarcat la mine copilaria comunista de adolescenta timida post-revolutionara, cu libertatile si schimbarile sale.

Si blogurile de acum!

Multumim, Igule.

De la iuliana

igu — Tue, 18 Dec 2007 12:19:37 +0000

Buna idea cu site-ul asta. Chiar imi place. Isi mai aduce aminte cineva de chestia aia de la scoala “3 teme nefacute – nota 3, 9 teme incomplete – nota 3”???? Pt mine a fost teroare, asta se intampla la matematica, cu care ma chinuiau ai mei, dar si profa la scoala, in generala. Eu m-am nascut in ’75, am mers la scoala din ‘82, asta inseamna ca am dat EXAMEN!!!!!!!! de admitere in liceu!!!!!!! in anul de gratie 1990! Da, revolutia m-a prins in clasa intr-a 8-a!!! Nasol moment, fratilor, v-o zic! Am citit multe chestii de pe site si mi-am amintit de ele, intr-adevar suntem cam ultima generatie care a invatat carte. Am facut 1/2 de scoala inaine, si 1/2 dupa… Mare diferenta! Si noi ne-am distrat fiecare in felul lui, iar amintirile astea nu ni le poate lua nimeni, indiferent ce se intampla. Io zic ca, ca si copii, a fost o copilarie, cat de cat fericita, cu toate lipsurile alea. Nimeni nu se poate plange ca am trait vreodata cu amenintarea razboiului, ca parintii sau bunicii nostri. Bunicii mei – Dumnezeu sa-i ierte! – au prins 2 razboaie mondiale, refugiu, anii de dupa… pana in 1989… si nu i-a intrebat nimeni daca vor sau nu, daca sunt de acord sau nu si au trait peste 90 de ani. Noi vom trai atat??? Cu minunata alimentatie din ziua de azi? Nu cred. Oricum, minunata idee… Intrebare: mai stie cineva de borcanele alea de gem albanez, de smochine si de cirese??? Eticheta era alba frumos asezata si lipita… de n-o dezlipeai nici cu un car cu boi!!! si scria pe ea in franceza ‘confiture de cerises’! Io habar n-aveam ce era aia in ce limba,d ar stiam ca e bun! Borcanele alea pe care nu le primea nicaieri, daca vroiai sa iei 1 leu pe ele, pt ca nu aveau STAS. Doamne, in mintea mea de copil, imi inchipuiam ca Albania e cel putin America, daca de acolo vin asemenea bunatati! Imi lasa sio acum gura apa dupa gemul ala de smochine numai cand ma gandesc! Nici cel al mamei (Dumnezeu s-o odihneasca!) nu era asa bun! Sau cutiile alea de conserve de carne arabeasca BON, de prin ‘80 – ‘81? Eu nu mananc niciodata conserve pt ca automat urticarie scrie pe mine, dar am mancat la carne din aia, si eram copil de 6 ani SI NU AM FACUT NICIODATA URTICARIE!!!! Sau de pungile alea transparente (scrise cu albastru) cu alune invelite intr-o chestie alba, destul de tare (nu era ciocolata)? Erau alune de prin Viet-nam. Stiti ce mi-am dorit eu cand eram copil??? BLUGI, dom\ne, nu mai puteam, eram disperata sa vad ca aveam colegi la scoala, vorbesc inainte de ‘89, care ii aveau adusi din strainatate. Dupa ‘90 asta le-am cerut alor mei si nimic altceva. Asta mi-am dorit, in primul rand, apoi, penar chinezesc cu oglinjoara, stilou din ala chinezesc mic cu cap de ursulet Panda si ghiozdan din asta tip ruscac. Vedeam la copiii care invatau la Liceu German (actualul Liceu Herman Oberth) si innbuneam cand le vedeam ghiozdanele. Erau ghiodanele alea tip rucsac colorate sau cele tip cutie de la O’Neill cu un caine-lup pe ele. Au aparut si la noi acum, dar… ce folos, eu nu mai sunt copil. OK, cam asta mi-am amintit eu, ceva nou, pe langa cele spuse de ceilalti de pe site. O seara placuta sa aveti!

Sirop de vişine

optzecea — Fri, 05 Oct 2007 21:38:52 +0000

Îşi aminteşte cineva de sticla aceea de sirop specială? Trebuia s-o iau cu mine după ce am fotografiat-o. Am găsit-o pe la bunică-mea prin magazie.

Dau gume Turbo

LucRa — Fri, 23 Mar 2007 09:28:40 +0000

Am gasit undeva o serie noua din guma Turbo. Am cateva cutii din acestea pe care as vrea sa le impart cu voi …eu stiu….poate la schimb cu ceva ce va prisoseste, pt ca independent de vointa mea, am pierdut cateva serii de surprize vechi;caut in special abtipilduri cu Garbage pail kids, poate ambalaje de orice fel din cele postate mai sus… Mentionez k Turbo de azi are acelasi gust si miros cu cele vechi:)sunt sigur k e important…suprizele…bineinteles…sunt “la zi”.contact: lucian_curelariu@yahoo.com

Serbet de zahar ars

ctinbrosteanu — Fri, 23 Mar 2007 09:21:48 +0000

“Serbet de zahar ars” la borcan de 400 de grame – 4,75 lei. Scump doamna, scump.. )

Ciocolata PITIC

ctinbrosteanu — Thu, 22 Mar 2007 14:28:04 +0000

Intr-o razie “de control” prin podul batranei case am dat peste un ambalaj vechi de ciocolata mic cat jumate de deget in fapt dimensiunea este de 2×3 cm. Nu stiu mare lucru despre aceasta editie Kandia, poate stiti voi…