Search Results

Keyword: ‘perlan’

ANUNT IMPORTANT!

postat pe 09.01.2008 de igu

anunt_documentar_0wefd.jpg

Pierdut ciorap Adesgo remaiat, an fabricatie 1979. Gasitorului recompensa la alegere: pereche tenisi de Dragasani purtati cu grija sau sampon Larex sigilat, 6 pernute.

Daca iti sint foarte familiare cuvintele ratie, congresul al XII-lea, nechezol, bilet prin sindicat, inlocuitori, trese pioneresti, lozinca, munca patriotica, militie, repartitie sau aprozar s-ar putea sa te intereseze proiectul nostru.

Daca iti sunt vagi, apeleaza la memoria personala a bunicilor si parintilor si vino cu ei sa povestim si sa reconstruim imaginea lui “homo comunistus romanicus”. Cum traia? Ce manca? Cu ce se imbraca? Ce obiceiuri avea?

Cand? Sambata, 12 ianuarie, ora 13.00, la UNATC, str. Matei Voievod nr. 75-77.

Aduceti si obiecte reprezentative vestimentare sau de uz casnic, de la fulgarine, parpalace, geci, fasuri, balonzaide, bascheti, pantaloni de tergal, strampi, chiloti tetra, ciorapi cu bazon, mobuti, apreschiuri, basti, palariute Mamaia `83, genti diplomat, pana la plase pentru cumparaturi, lampi de televizor, baterii, numere de masina cu sot, bilete la pronosport, cutii ratacite de detergent perlan, portelanuri, dar mai ales biciclete pegas si mobre.

Momentul va fi filmat si va face parte dintr-un film documentar de lung metraj “MetroBranding – Romanian Objects of Desire”*.

Persoana de contact – Razvan Cliza, e-mail razvan.cliza@mandragora.ro

*MetroBranding – Romanian Objects of Desire este un proiect de film documentar semnat de Ana Vlad si Adrian Voicu, care va fi realizat in 2008 de Casa de productie Mandragora, cu sprijinul CNC si TVR1.

Altele

1983-2007

postat pe 24.12.2007 de axara_me

salutare!

ce sa zic igule…m-ai lasat cu un nod in gat…zau!

nu am trait foarte multe in perioada comunista, tinand cont ca am inceput scoala in sept 1990….dar amintirile copilariei mi-au rams adanc in minte si le-am cam rascolit odata cu descoperirea site-ului tau.

sunt multe de zis…mi-am amintit de o gramada de lucruri de care uitasem intr-un colt al memoriei, asta vazand pozele acelea care reflecta totusi o bucatica din viata mea; parca si uitasem cum arata penarul acela chinezesc cu oglinjoara, sau sticlele de lapte in cofrajul de sarma langa care inghetam la coada langa bunica-mea, sau cutia(singura) cu detergent perlan, una verde…din care maica-mea isi scotea mainile rosii ca racul de cata soda avea dero ala in el, sau discurile cu povesti pentru pick up sau benzile cu muzica adusa din strainatate pentru magnetofon…sau desenele animate puse la retroproiector, la care ma uitam ca la …ce sa mai zic de nu zaiet nu pagadi! ala era ca cireasa de pe tort:))

sau alta distractie …tin minte cand taica-meu intra in camera obscura(debaraua improvizata) si developa poze…mamaaaa era de necrezut…

am vazut pe aici si o poza dintr-un atelier de proiectare:)) tin minte cand ma ducea maica-mea la ea in birou la TESA ce meseriase mi se pareau plansetele alea…si cand ma lasa sa pun mana pe un Rotring si pe un sablon cu litere sau forme…wow…deja era prea mult!

sa nu mai spun de vestita mea fusta de blugi!!! am purtat-o pana nu am mai putut sa o trag pe mine! imi era mica dar refuzam cu stoicism sa cred asta! adica cum? sa nu mai pot / am asa ceva? era sf lumii! eram ca si cu o uniforma! peste tot cu ea… era cel mai de pret articol vestimentar…ce blugi diesel/kenvelo etc…de azi! astia nu fac nici cat negru sub unghie acum !
:) ) sticlele PET :) ) imi aduc aminte ca prin ‘88-’89 a plecat cineva in Franta pt a se opera de o chestie grava si cand s-a intors mi-a adus o sticla de Mirinda la Pet , ceva in genul a 2L, dreptunghiulara… cat am admirat sticla aia! cat compot a vazut sticla aia …pana mi-a aruncat-o maica-mea ca se facuse maro!:)) si se speriase sa nu ma imbolnavesc!

oracole…heh…imi amintesc si de astea, dar dupa ‘90…am avut si eu asa ceva, ca toti colegii de clasa! dar ale noastre erau mai impopotonate cu diverse decupaje din reviste…era totusi ‘94-’95…dar tot ‘amintirile’ alea copilaresti erau scrise.

jocurile…”castelul”, “frunza”, “tarile”, “un doi trei la perete stai!”, “leapsa”, “piticot”, “nu te supara frate”….

imi amintesc de moneda de aluminiu de 5 lei pe care mi-o arunca mama de la et 5 dupa ce tipam vreo 10 min de jos dupa ea(de frica sa nu urc si sa ma opreasca in casa), moneda cu care plateam tigancile pentru “guma care se topea” si “guma adevarata” cu surprize!!! colectiile de surprize de la guma cu masini, aia turbo, sau cu printese, alea cindy….

creioanele chinezesti de colorat din care aveam cateva seturi bune! mama cand prindea pe sub mana lua sa imi ajunga!( toata sc generala) plus ca trebuia sa am pt cadouri…nu?!

pepsi cola! tot pe sub mana! aduceau cate o ladita din care primeam cred 1/luna…ceva de genul…sau le pastram pana la o viitoare onomastica/zi de nastere/sarbatoare!

televizorul alb/negru! cat de frumos era! o mare dilema a perioadei copilariei…multa vreme(pe la vreo4 ani) nu intelegeam cum pot spune prezentatorii totul pe de rost! asa ma pacalea mamaia mea sa invat poeziile pt gradi:” vezi mamaie, invata si tu ca la televizor, sa spui si tu asa frumos cum spune tanti aia!” heheh…

dictionarele bulgaresti si rusesti ale lui taica meu care se uita la tv la cate un film prins cu pureci si o gramada de nervi ca tot timpul tb sa plimbe antena:))

ce m-a mai distrat cand am vazut in mesajele anterioare: omuletii de pachete de tigari! maseriasi rau de tot!

ar fi o gramada de scris…deja ma apuca rau melancolia…

eu una nu regret ca am copilarit in perioada aia! am fost mai bine educata, mai protejata, am invatat sa fiu mai responsabila si sa pretuiesc mai mult obiectele si oamenii din jurul meu!

incerc sa revin cu poze din copilarie dupa sarbatori!

MULTUMESC IGU!

Altele