Search Results

Keyword: ‘oracol’

Poze din oracole

postat pe 03.08.2007 de Ionut

Dupa ce am vazut cam cum erau intrebarile in oracole, sa vedem poze din ele. In special desene din partea cu “amintiri” a fiecarui oracol care se respecta… :)

coperta de oracol:

359641084_970cde74cb.jpg
pagini de amintiri cu desene:

359638446_060a5e4dff.jpg
359635558_13ae113a8e.jpg
acele strofe de amintiri pe care le gaseai in fiecare oracol, dar pe care nu prea aveai voie sa le repeti in acelasi oracol, ca te faceai de ras ca nu ai imaginatie sau ca nu stii suficiente “amintiri”:

359638452_3883184231.jpg

Mai multe poze gasiti aici, unde sunt poze din 8 oracole de dinainte de ’90 (unul singur e din ’90)…

Activitati

Intrebari oracol

postat pe 31.07.2007 de Ionut

Am gasit si un oracol dinainte de ’89 (mai exact martie ’89), cu multe intrebari… peste 60… Am gasit prin pod mai multe, dar asta are cele mai multe intrebari…

1. Un cuvant de inceput
2. My name is…
3. Adresa si nr. de telefon (n.m. pe vremea aia nu era vorba de adresa de mail D )
4. Cand v-ati nascut?
5. Data, ora, ziua, luna si anul completarii oracolului
6. Ce animale preferati?
7. Ce sporturi va plac? Le practicati?
8. Ce dansuri va plac? (n.m. pe vremea aia se dansa, nu era ca acum, doar cu house sau trance… erau rock’n roll, break dance, blues.. ) )
9. Ce personaje din desene va plac?
10. Ce pasari va plac? (n.m. culmea, se si raspundea la intrebari!)
11. Dar flori? (n.m. = nota mea ) )
12. Va plac cartile? Care?
13. Ce cintareti(ete) va plac?
14. Dar actori?
15. Ce tari va plac?
16. Ce masini va plac? (n.m. probabil din cauza surprizelor din vremea aia, pe primul loc erau Lamborghini si Toyota)
17. Dar motocicletele? (n.m. Yamaha, tot din surprize, probabil)
18. (n.m. incep intrebarile…) Pe cine iubiti? (n.m. in oracolul asta cineva mi-a raspuns “pe cine iubesti si tu” ) – si din cate imi amintesc, tot timpul a iubit pe cine iubeam si eu… bineinteles, pastrand proportiile expresiei “te iubesc” la varsta de atunci, 12-13 ani…)
19. Ce este baiatul? (n.m. “o fiinta… la masculin…” D )
20. Dar fata? (n.m. “o floare pentru baiat”)
21. V-ati plimbat vreodata cu ea(el)?
22. Ce vrei sa deveniti? (n.m. nici unu’ nu a nimerit-o, din cei care au completat…probabil si din cauza limitarilor din vremea aia…)
23. Cu ce echipa tineti?
24. Ce materii va plac?
25. Dar profesori? (n.m. “n-am de ales (daca iti prinde oracolul)?”)
26. Vreti sa mai continuam cu intrebarile?
27. Ce este prietenia dupa dvs.
28. Dar iubirea? (n.m. “o relatie stransa, intalniri in fiecare seara intre o fata si un baiat” – astea sunt raspunsuri din oracol, nu ale mele D )
29. Aveti prieteni?
30. Ce este sarutul? (n.m. “doua buze la patrat, se numeste sarutat” sau “o gura deschisa si o limba bagata – oricum ceva scarbos” sau “donare de SIDA” – mai multi au raspuns cu SIDA, nu-mi aminteam ca pe vremea aia stiam de asta..)

Restul pana la 64 sunt aici .

Scoala

ORACOLE

postat pe 21.03.2006 de Petrvs

oracol_346473.jpgoracol_3465362.jpg

Ma uitam mai devreme pe un ‘oracol’ din asta ‘sub forma de chestionar’ pe care il aveam prin scoala generala si m-a umflat rasu’ cand am vazut ce intrebari puneam pe acolo: “Va place sportul? Care?”, “Care sunt masinile preferate?” sau “Ce pasta de dinti folositi?” … iar cea mai tare parte e partea de sfarsit, cea rezervata amintirilor, unde fiecare scrie de bine, de cele mai multe ori versuri de genu:
“Pe o banca-n Cismigiu
Stau o tipa si-un gagiu.
Ea ii dadea gurita,
El i-o baga pe sub fustita [mana, bai :)]!”
… si multe asemenea [a se vedea si pozele]

Literare, Obiecte, Scoala

Petrecere RASPIUA

postat pe 13.05.2009 de igu

raspiua party retro

“Nu te supara frate” ca nu mai e ca in tinerete!
Daca in ’80-’90:
– fie erai “Piticot”, rontaiai mentosane, faceai schimb de surprize si te bateai cu elefantei cu apa in curtea scolii
– fie fugeai deja de-acasa in Statiunea Tineretului, unde rockerii si depesharii se intalneau in discoteca pe Casablanca, dimineata dansai un “blues” pe Wonderful Life iar aspirina era Personal Jesus-ul tau

Vineri 22 mai, de la ora 21:00 zi Raspiua! in Popa Nan 82 (o strada-nspre Hala Traian)

Raspiua – o petrecere cu varietati muzicale “de atunci”. Cu eugenii, mentosane, oracole, racoritoare, chestii din import, berarii, Fram-ursul polar, gala desenului animat, frunza, sireturi fosforescente, diapozitive, dedicatii si poze cu tine.

Adu si casetele tale cu muzica!

Trimite pozele tale din taberele de la Navodari si de la chefurile de atunci pe alina@dabuzz.ro

Intrare 15 ron, iar daca veniti pe mana cu bratara de la evenimentul Future Shorts din aceeasi seara costa doar 10 ron si un Mentosan cadou 😉

Petrecerea Raspiua este un eveniment MOV organizat de DaBuzz events & Feeder.ro.
MOV. De la Mergi Oriunde Vrei.

*click pe imagine pt zoom

Social

Jocuri pierdute

postat pe 04.01.2009 de flintobert

Indreptar de memorie

sau

Indrumator pentru copiii postdecembristi

I. Jocuri de fete si baietiASCUNSELEA (SCUIPATA)

ASCUNSELEA (SCUIPATA)

vocabular:

-numaratoarea ( varianta: an-tan-tichi-tan ene-bene bombardeaza bum!)
-plimba ursul ca rugineste lantul!
-cine nu-i gata il iau cu lopata!
-ai incurcat borcanele!
-ultimul scapa turma!
-pua-pua!
-esti scuipat!

ATINSA (LEAPSA)

variante: Atinsa pe animale, Atinsa in apa, Atinsa cu mingia, Magarul intre oi, Atinsa pe pedepse

vocabular:

-atinsa!
-esti!
-ai luat-o!
-piua piua!

ULIU SI PORUMBEL

variante: Hotii si vardistii, Prinsa

COCOTATA

vocabular:

-cocot!
-piua-piua!
-atins!

TARILE

FLORI, FETE, FILME sau BAIETI

Read more…

Jocuri afara, Jocuri&jucarii

1983-2007

postat pe 24.12.2007 de axara_me

salutare!

ce sa zic igule…m-ai lasat cu un nod in gat…zau!

nu am trait foarte multe in perioada comunista, tinand cont ca am inceput scoala in sept 1990….dar amintirile copilariei mi-au rams adanc in minte si le-am cam rascolit odata cu descoperirea site-ului tau.

sunt multe de zis…mi-am amintit de o gramada de lucruri de care uitasem intr-un colt al memoriei, asta vazand pozele acelea care reflecta totusi o bucatica din viata mea; parca si uitasem cum arata penarul acela chinezesc cu oglinjoara, sau sticlele de lapte in cofrajul de sarma langa care inghetam la coada langa bunica-mea, sau cutia(singura) cu detergent perlan, una verde…din care maica-mea isi scotea mainile rosii ca racul de cata soda avea dero ala in el, sau discurile cu povesti pentru pick up sau benzile cu muzica adusa din strainatate pentru magnetofon…sau desenele animate puse la retroproiector, la care ma uitam ca la …ce sa mai zic de nu zaiet nu pagadi! ala era ca cireasa de pe tort:))

sau alta distractie …tin minte cand taica-meu intra in camera obscura(debaraua improvizata) si developa poze…mamaaaa era de necrezut…

am vazut pe aici si o poza dintr-un atelier de proiectare:)) tin minte cand ma ducea maica-mea la ea in birou la TESA ce meseriase mi se pareau plansetele alea…si cand ma lasa sa pun mana pe un Rotring si pe un sablon cu litere sau forme…wow…deja era prea mult!

sa nu mai spun de vestita mea fusta de blugi!!! am purtat-o pana nu am mai putut sa o trag pe mine! imi era mica dar refuzam cu stoicism sa cred asta! adica cum? sa nu mai pot / am asa ceva? era sf lumii! eram ca si cu o uniforma! peste tot cu ea… era cel mai de pret articol vestimentar…ce blugi diesel/kenvelo etc…de azi! astia nu fac nici cat negru sub unghie acum !

:)) sticlele PET :)) imi aduc aminte ca prin ’88-’89 a plecat cineva in Franta pt a se opera de o chestie grava si cand s-a intors mi-a adus o sticla de Mirinda la Pet , ceva in genul a 2L, dreptunghiulara… cat am admirat sticla aia! cat compot a vazut sticla aia …pana mi-a aruncat-o maica-mea ca se facuse maro!:)) si se speriase sa nu ma imbolnavesc!

oracole…heh…imi amintesc si de astea, dar dupa ’90…am avut si eu asa ceva, ca toti colegii de clasa! dar ale noastre erau mai impopotonate cu diverse decupaje din reviste…era totusi ’94-’95…dar tot ‘amintirile’ alea copilaresti erau scrise.

jocurile…”castelul”, “frunza”, “tarile”, “un doi trei la perete stai!”, “leapsa”, “piticot”, “nu te supara frate”….

imi amintesc de moneda de aluminiu de 5 lei pe care mi-o arunca mama de la et 5 dupa ce tipam vreo 10 min de jos dupa ea(de frica sa nu urc si sa ma opreasca in casa), moneda cu care plateam tigancile pentru “guma care se topea” si “guma adevarata” cu surprize!!! colectiile de surprize de la guma cu masini, aia turbo, sau cu printese, alea cindy….

creioanele chinezesti de colorat din care aveam cateva seturi bune! mama cand prindea pe sub mana lua sa imi ajunga!( toata sc generala) plus ca trebuia sa am pt cadouri…nu?!

pepsi cola! tot pe sub mana! aduceau cate o ladita din care primeam cred 1/luna…ceva de genul…sau le pastram pana la o viitoare onomastica/zi de nastere/sarbatoare!

televizorul alb/negru! cat de frumos era! o mare dilema a perioadei copilariei…multa vreme(pe la vreo4 ani) nu intelegeam cum pot spune prezentatorii totul pe de rost! asa ma pacalea mamaia mea sa invat poeziile pt gradi:” vezi mamaie, invata si tu ca la televizor, sa spui si tu asa frumos cum spune tanti aia!” heheh…

dictionarele bulgaresti si rusesti ale lui taica meu care se uita la tv la cate un film prins cu pureci si o gramada de nervi ca tot timpul tb sa plimbe antena:))

ce m-a mai distrat cand am vazut in mesajele anterioare: omuletii de pachete de tigari! maseriasi rau de tot!

ar fi o gramada de scris…deja ma apuca rau melancolia…

eu una nu regret ca am copilarit in perioada aia! am fost mai bine educata, mai protejata, am invatat sa fiu mai responsabila si sa pretuiesc mai mult obiectele si oamenii din jurul meu!

incerc sa revin cu poze din copilarie dupa sarbatori!

MULTUMESC IGU!

Altele

amintiri din copilarie

postat pe 03.08.2007 de Ionut

Ganduri de care-mi amintesc din copilarie… copilaria mea de dinainte de ’89….

– oranjada la plic.. Aaaaaahhhhh, ce gust demential avea!!! din 10 plicuri 8 le mancam direct, fara apa… de ele mi-e dor cel mai tare, chiar daca nu stiu daca acum mi-ar mai place… dar atunci… aaaahhhh, ce nebunie…. ce savoare… :)

– “e proapata painea?” -> “da, e proastapa”

– bomboanele cubaneze! vaaaai, cand mergeam pe “23″ pentru demonstratii, ne dadeau pepsi si bomboane cubaneze – si cum inca dintr-a 6a, a 7a imi placea sa chiulesc, mereu mergeam :)

– cum ma jucam de-a Fat Frumos si Ileana Cosanzeana cu Roxana. Eu calare pe Pegas (bicicleta) in curtea aia mica, si cu mitraliera verde pe post de sabie; mereu il bateam pe zmeu, mama lui de zmeu ) – si dupa aia ca baietii, ieseam la fotbal )

– cititul sau facutul lectiilor (niciodata nu mi-a placut “temelor”) la lumanare, ca nu mai era curent

– compuneriile geniale cu fraze din “caietul de expresii frumoase”; cam toate incepeau cu Soarele, ca un car de foc si tot asa )

– macaroanele cu branza sau cu carne!! – d’aia dupa revolutie timp de 14 ani nu am mancat spaghete! nu mai suportam ideea, mama saraca tot incerca sa le combine ca sa para ca mancam mai multe lucruri…

– “iar ai speriat felia aia cu unt?” – iar ai pus ATAT de putin unt pe felia de paine?

– “adidasii” si “fratii petreusi” – pentru cei ce nu stiu, ciosvirte de oase de pui invelite intr-o pielita ciudata si doi pui scheletici intr-o punga

– aaaa, ca ziceam de oranjada… mai era si sucul helas de lamaie! o parte suc si 7 apa, parca asa era…

– conservele de carne de vita, pe care ne bateam in tabere cand mergeam. Ahhhh, taberele!!!! Acolo unde am invatat de toate, sa nu am probleme sa dorm cu 30 de persoane intr-un fost grajd, sa mananc orice fara nici o jena… Oh, cand ne jucam inecatea si profa de mate ne tinea la ochi si ne cupla pe toti…

– in top e si bautul de la furtun… “Nenea, nenea, ne dati si noua niste apa?” “Ma copii, e de la furtun, nu e buna!” “Lasa nenea ca pentru noi e buna, nu murim. Da’ mai rece nu aveti?” – mai aveam si pretentii… Si se ducea saracu’ om in casa si ne aducea apa rece….

Trebuia sa ma gandesc ca, odata deschisa Cutia Pandorei, o sa o inchid cu greu…

– Oracolele… Uneori faceai cate unul DOAR ca sa-ti scrie cea la care tineai si sa speri ca la intrebarea “de cine iti place” sa raspunda “de autorul oracolului” sau sa scrie vezi in colt, iar coltul de sus sa-l lipeasca….

– mirosul de funze arse toamna… nu numai de la focul pe care-l facea cu tata… mi-e un dor nebun de mirosul asta.. Abia astept sa cada mai multe frunze si sa ma duc la ai mei si sa trec pe langa parculet, sa simt fumul… aaaa, si imi placea, cand faceam focul cu tata, sa pun pe el diapozitivele (daca nu stiati, filmele diapozitive sau filmele foto ard cu flacara maaaareeee!)

-Frunza, Tara Tara vrem ostasi, lapte gros, stai pac, v-ati ascunselea, ratele si vanatorii, peretel, flori fete sau baieti, trasul cu teava cu cornete, razboi, killer, kems sau cum se scrie, nu te supara frate, elasticul. sotronul, coarda, masinutele de fier… Leapsa pe coco!!!! Omu’ negru 12B! D

– Biblioteca Scolarului, cartile din seria Jules Verne, cartile cu Winettou, Old Shutterhand si Old Surehand, Gazeta Matematica, iar oracolele… cred ca mai am cateva prin pod….
– cartile lui George Sovu ascultate pe muzica celor de la The Short… Si acum daca as asculta una din melodii (in afara de “Comment ca va”) mi-as aminti ce citeam….

– “Nu e peste ca stavridu si echipa ca rapidu” – il vedeam mereu cand ma intorceam cu trenu’ de undeva – mereu am ras, mi se parea stupid )

– cursele de bondari: prindeam bondari din curtea vecinului din colt, “colonelu’” (era fost colonel de armata) si ii legam cu ata de papiota si apoi faceam curse pe strada… pana unu’ din noi a dat peste un doberman, ca nu l-a vazut.. ala, desi in lesa si cu stapanul, l-a muscat rau. de atunci nu am mai facut curse, ca ne era frica sa nu patim ca el )

– televizorul diamant, care era cu reglaj manual, de trebuia sa dai de rotita aia… cred ca e prin pod, daca nu l-au dat… inclusiv proprietarii garsonierei unde stau au unul aici.. e pus pe dulap; pentru ce l-or mai tine? (hai taci, tu de ce-l mai tii???)

– ma gandeam acum (si deja e certitudine) ca am lumanarele in casa acum pentru ca m-a fascinat cand eram mic statul cu lumanarea, cand cadea curentul… Daca ma duc in trecut, tot timpul eram cel mai fericit ca pica curentul.. si ca scapam de lectii, si ca la tv nu aveam ce face… si bagam scuza ca nu pot face lectiile, dar la lumina lumanarii citeam ceva pe ascuns sau visam cu ochii deschisi.. imi placea dansul luminii pe pereti… si inventam animale cu degetele….

– mersul cu tramvaiul (mai ales cand veneam acasa de la meci) pe scarile tramvaiul, cu tata tinandu-ma… daca ar fi stiut mama… )

– frunze de dud pentru viermii de matase – era o plantatie de duzi langa mine, “la orbi” si mergeam acolo in gasca… bine, mai furam de la orbi perii si alte lemne… aveam toti acasa…

– cota apelor dunarii in engleza, franceza, rusa… ce ma distrau… parca erau la ora 12… 5 minute dura, dar ascultam pana la sfarsit :d ; raspundem ascultatorilor, de la ora 9 la 10. Atunci a zis marele Graur ca se zice cur, nu fund. Stiu ca am ramas socat ce tupeu a avut; de la 8 la 9 era “o melodie pentru fiecare”, cam singura oara cand auzeam muzica…

– pocnitul din frunza, obicei prost cu care am ramas si acum… rupeam o frunza mai lata, inchideam pumnul dar nu de tot, puneam frunza deasupra gaurii create prin inchiderea pumnului si apoi o pleseneam cu cealalata mana si facea poc

– creioanele jumatate o culoare, jumatate alta culoare… Imi amintesc ca am avaut o perioada un rosu-albastru si ma ofticam, ca eram dinamovist si nu suportam (nu ca acum as suporta D )

– citeam undeva despre RIC-uri, eu nu mai stiu ce radio aveam, dar imi amintesc ca de mic eram microbist si ascultam in timpul orei la casca fotbal si spuneam cat e scorul eram super tare, singurul care stia din timp J Tot cu radio-ul ala eram internat pentru o operatie eram prin clasa 7a (inainte de revolutie, asta sigur) si juca steaua cu nu stiu cine. Si cum eram disperat dupa fotbal, abia imi revenisem dupa anestezie si operatie pe la 16:50 si m-am certat cu mama scurt ca eu vreau sa ascult meciul Si nu a avut saraca ce sa faca si m-a lasat

– catelul Benji din serialul difuzat de bulgari.. Ce ma bucur ca am gasit poza cu el.¦ Ca ma chinuiam acum muulti ani sa le zic unor prieteni de catelul ala care facea si desfacea. Si nu ma credea nimeni. Si eu eram cu imaginea lui in cap. Si imi mai aduc aminte de serialul/filmul cu 2 frati, printi, un el si o ea. Si melodia principala era Let it be de Beatles.

– magazinele “Materna” (la Pantelimon sau in centru), “Auto-moto-velo-sport” (tot pe la Pantelimon era unu, aproape de serviciul lui tata), magazinul 50-de-magazine-intr-unul-singur adik Victoria, mai era si Cocor.. Sau in centru era Romarta ? Ala de la Universitate, vis-a-vis de Casa Armatei

Mai multe amintiri gasiti in cele 3 linkuri de mai jos (erau prea multe sa le pun pe toate in acelasi post):

link 1

link 2

link 3

Altele, D-ale vremii

cate ceva…din trecut

postat pe 04.05.2007 de antonya

cu nostalgie voi scrie:`eu am avut copilarie`..asa comunista cum a fost ea…imi aduc cu drag aminte…de toate acele vremuri…desi erau multe interzise,am incercat adesea sa`mi fac de cap.

in vacanta de vara ne trimiteau ai nostri la bunici,cu valiza plina de alimente pt ca acolo nu se prea gaseau,intr`un sat care era doar drum de tara,strabatut de carul cu boi,din cand in cand cate`o bicicleta si arareori o masina…fiind fetele de la oras,nu prea ne luau bunicii la munca de camp,nu rezistam…si ramanean pe treptele casei citind lecturile pt vacanta iar cand soarele era la pranz,fugeam la scaldat intr`o vale…unde se adaposteau vitele la umbra sub salcii…cui ii pasa ca erau si ele acolo…ajungeam acasa plina de nisip in cap si cu parul incalcit…dadeam fuga in gradina la rosii,castraveti…si in cuibarul de oua…eram terminata dupa papara de oua cu salata…si paine de casa…
abia asteptam sa vina seara,mergeam la caminul satului,unde veneau copii din sat si copii de la oras…nu am facut niciodata diferenta intre ei,jocul era joc…i`am invatat jocurile de la oras:flori,fete,baieti…telefonul fara fir,1,2,3 la perete stop…sticluta,mima…asa au inceput si cele mai inocente povesti de dragoste…de la 14 ani…
ajunsi acasa la oras,au urmat vederile,scrisorile,promisiunile pina`n urmatoarea vacanta…ori de cate ori veneam de la bunici,totul la oras imi parea schimbat,iar copii de la bloc parca erau de ceara,galbejiti…si parca ramasesem in urma cu noutatile,in anul acela era moda cu `oracolul`,ah cate oracole am avut si yo.in perioada aceea venise moda cu europa libera,nu ascultam noi stiri atat,dar era muzica straina…imi aduc aminte k imi placea big in japan-alphaville…billy ocean,prince,foreigner…bad boy`s blue…incepusem sa merg in discoteca,era joi si sambata de la 18 la 22…in ultimi ani de liceu mergeam si la chefuri,dar aveam ora fixa de venit acasa,si bineinteles ca nu ma tineam de cuvant…si urmau pedepsele.noroc ca trageam tare cu scoala si eram gratiata pina la urmatorul chef sau reuniune la scoala…

va urma….

D-ale vremii

Generaţia X

postat pe 13.12.2006 de Sirg

De o vreme circula pe net acest email (mai vechi, e adevărat), care mie mi se pare esenţa a tot ce este pe acest blog şi un rezumat al vremurilor pe care noi, cei care subscriem, le-am trăit. Rog autorul articolului să se “arate” ca să îi pot cita cum trebuie.

Aceasta este o scrisoare nostalgica, adresata celor care fac parte din generatia NOASTRA, GENERATIA X.

Nascuti la inceputul anilor 80, sfarsitul anilor 70 vedem acum in anul 2006 cum casa parintilor nostri este de 50 de ori mai scumpa decat atunci cand au cumparat-o ei, si realizam ca noi o sa platim pentru casele noastre in jur de 50 de ani.

Nu avem amintiri despre primii pasi pe luna, nici despre razboaie sangeroase, dar ne pricepem la istorie si la politica mai mult decat cred batranii, care bombane in spatele nostru ca “noi nu stim nimic”.

Suntem ultima generatie care a jucat `scunsea, Castel, Ratele si Vanatorii, Tara tara vrem ostasi, Prinsea, Sticluta cu otrava, Pac Pac, Hotii si vardistii, ultimii are au strigat “Un doi trei la perete stai”, ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar primii care ne-am jucat pe jocurile video (remember Mario?) si primii care am vazut desene animate color.

Noi am purtat jeansi elastici, pantaloni evazati, geci de blugi de la turci, iar cine avea firme gen Lee sau Diesel era deja lider de gasca.

Baietii si-au scris numarul fotbalistului preferat cu pasta de dinti pe tricouri, iar fetele si-au cusut pe blugi stelute si inimioare.

Noi nu am dat Capacitate, nu am dat grile la admitere si am fost ultimii Soimi ai Patriei, cu costumele alea groaznic de nepotrivite cromatic.

Am invatat poezii in romaneste la gradinita, nu in engleza, si am cantat MULTI ANI TRAIASCA nu HAPPY BIRTHDAY la aniversari.

Spuneam misto si fain in loc de cool. Am sorbit din ochi Beverly Hills, Melrose Place, Twin Peaks, Dallas.. si cine zice ca nu s-a uitat ori minte ori nu avea inca televizor. Ne uitam la desenele animate de la italieni si ne era ciuda ca nu avem si noi subtitrare sa intelegem de ce naiba s`a certat Mila cu Shiro.

Reclamele de pe posturile straine ne innebuneau, si abia asteptam sa vina si la noi inghetata Magnum, sau pustile alea absolut superbe de apa. Intre timp, ne consolam cu Tango cu vanilie si ciocolata si clasicele bidoane umplute cu apa de la robinet, care turnate in cap ne provocau pneumonii. Si uite un motiv bun sa nu mergem la scoala..

Noi am ascultat si Metallica, si Ace of Base, si DJ Bobo, si Michael Jackson, si Backstreet Boys, si Take That, si inca nu auzisem de manele, singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu stia pasii, dar toti dansam. Dar spre deosebire de
copiii din ziua de azi, am auzit atat de Abba, si de Queen, cat si de noile nume gen 50 Cent si Britney Spears. Pe ei daca ii intrebi, “muzica a inceput cu Backstreet Boys, care nici nu mai sunt cool acum, orikum!”

Am citit Licurici, Pif si Hercule (care aveau cadou niste jucarii bestiale) si am baut Cico si sucuri de la tec fara sa ne fie teama ca au prea multe E-uri, iar la scoala beam toata clasa dintr`o sticla de suc fara teama de virusi.

Noi am injurat arbitrul care ne-a furat la meciul cu Danemarca, si poate ca tot noi i-am trimis 10000 de mailuri de “dulce”.

Noi nu ne dadeam bip-uri, ne fluieram sa iesim afara, noi nu aveam dolby surround, taceam toti ca sa auzim actiunea filmului, nu aveam Nintendo sau Playstation ci jocuri tetris si jocuri de televizor, de care ne plictiseam la o luna dupa ce le cumparam si le uitam pe dulap, pline de praf.

Abia asteptam la chefuri sa jucam Fantanita, sau Flori, fete sau baieti, sau Sticla, sau Adevar sau Provocare, sau orice ne dadea un pretext sa pupam !pe gura! pe cine “iubeam”.

Noi suntem cei care inca au mai “cerut (sau li s-a cerut) prietenia”, care inca roseam la cuvantul “SEX”, care dadeam cu banul care sa intre in farmacie sa cumpere prezervative, pe care apoi sa le umplem cu apa si sa le aruncam in cap la colegi, care am completat mii de oracole, sperand ca iubitul sau iubita va citi acolo unde scrie “De cine iti place?” ca ne place de el/ea.

Este uimitor ca inca mai suntem in viata, pentru ca noi am mers cu bicicleta fara casca, genunchiere si cotiere, nu am avut scaune speciale in masini, nu am aruncat la gunoi bomboanele care ne cadeau din greseala pe jos, nu am avut pastile cu capac special sa nu
fie desfacut de copii, nu ne-am spalat pe maini dupa ce ne-am jucat cu toti cainii si toate pisicile din cartier, nu am baut doar apa imbuteliata, ne-am tavalit si balacit prin toate baltile si nu am tinut cont de cate lipide si glucide mancam.

Noi am auzit cum s-a tras la Revolutie, noi am fost martorii a trei schimbari de bancnote si monede, noi am ras la bancuri cu Bula, noi am fost primii care au auzit-o pe Andreea Esca, noi suntem cei care mai tinem minte emisiunea “Feriti-va de magarus”.

Suntem o generatie de invingatori, de visatori, de first-timers…

Daca esti de-al nostru… Felicitari!

Adaug şi eu ceva din amintirile mele pe care mi le-a reîmprospătat articolul 😀

În 1988 cântam la şcoala “Ol’ McDonald has a farm i-a-i-aa-ooo”, cred că era singurul cântec englezesc pe care îl cântam, şi mai era “O brad frumos” pe care îl încercam în 4 limbi..

Şi acum îmi amintesc numărătoarea de la ‘scunsa – 10, 20, 30 .. Sutaaa 😀 .. cine nu-i gata îi dau cu lopata (la mine în zonă aşa se zicea). Mai jucam chestia aia de îi zicea “Ţările”, când desenam cu creta (n-aveam cretă din asta ca la tablă, ci bucăţi de BCA sau alte resturi de pe şantiere) un cerc mare în care desenam nişte ţări – îmi amintesc că unii îşi alegeau ţară Disneyland sau ţara lui Oz .. alţii pur şi simplu alegeau după cele mai tari naţionale de fotbal.

Fetele se jucau “elasticul” cu tot felul de scheme complicate, iar noi băieţii râdeam de ele mereu, iar singurul joc care îmi plăcea cu elasticul era “Cine mânâncă” .. 😛

Eu am prins jocurile pe TV alb negru, şi muream de curiozitate să ştiu cum e colorat Mario, cum arată color Battle City, Wild Gunman şi altele de pe consolele acelea de plastic ordinare. Organizam cu prietenii campionate de Mario şi Wild Gunman (se folosea un pistol cu care “trăgeai” în TV.. nici azi nu ştiu cum funcţiona) şi eram foarte mândru de “skillul” meu de pistolar.

La fel cu desenele animate. Habar-n-aveam cum arătau color, pe TV, Ţestoasele Ninja, până ce am văzut la un vecin care primise un TV color din Germania. Aproape tot Aventurierii Spaţiului l-am văzut alb negru, şi mult timp am crezut că uniformele alea roşii erau albastre. Pt mine Ştrumfii (the Smurfs, pt cine e mai tinerel) erau gri… auzisem că îs albaştri.. dar nu eram sigur până ce n-am văzut!
Vara eu mă jucam cu siringi de plastic cu care îmi stropeam prietenii de joacă şi când se îngroşa gluma, ne udam cu găleţile de la femeia de servici. Eram uzi leoarcă dar erau 38 de grade şi ne uscam repede, plus că alergam de nebuni. Azi cine mai joacă prinsa? Era şi varianta aia, prinsa pe cocoţate.

Prietenii îi chemam strigând la geam, exact cum scrie în articol… trezind tot blocul din “ora de linişte”. Jocurile erau foarte sportive, cele mai multe cu mingea – fotbal, handbal (după ce o câştigat ai noştri cupa mondială la handbal, s-au vândut toate mingile de handbal şi era foarte greu să mai găseşti una), tenis şi volei cu mingile acelea ieftine din cauciuc tare, ca plasticul. Apoi, cei care aveau “în spatele blocului” bară pentru bătut covoarele… ce chestie mi se pare azi… se jucau la bară tot felul de exerciţii, copiind-o pe Daniela Silivaş, “Milo”, sau alte gimnaste medaliate cu aur. Fetele îi provocau pe băieţi: precis tu nu poţi să faci cutare chestie la bară, na-na-nana-na!
Îmi amintesc luptele cu cornete, adevărate raiduri războinice prin zonă. Redute, cazemate, ambuscade de la etaj, din balcoane. Fabricatul de cornete era un meşteşug foarte apreciat, iar dacă erai bun, imediat îţi găseai mulţi prieteni. De regula a-ţi face cornete era sinonim cu sacrificarea caietelor de şcoală. Toţi băieţii aveau la un moment dat măcar un tub de plastic de 40-50cm, de “calibru” standard, pentru a putea refolosi muniţia, iar unii mai avansaţi tehnologic aveau tuburi duble cu ţintă şi locuri pentru cornete. Făceam concursuri de tipul cine poate trimite o cornetă pe bloc (de 4 etaje) sau cine poate să tragă în plasa de ţânţari a babei de la 3 sau 4… 😀 .. şi după ce îi ciuruiam bietei femei plasa, se lăsa cu ameninţări şi pâre la părinţi..confiscarea tuburilor, etc. etc… În afară de luptele balistice cu cornete, mai erau duelurile cu bâte şi vergi rupte din flora urbană. Unii îşi făceau arcuri, folosindu-se de elastic de la chiloţi. Alţii aveau mania prăştiilor. La un moment dat nu erai la modă dacă nu aveai o praştie de buzunar, care trăgea proiectile din sârmă izolată in forma de litera “V”.
Câţi dintre noi n-a avut bicicletă “Pegas” sau “Comoda”!?… Câte trânte am luat cu ea până am învăţat să “mă dau” cu ea, şi apoi nu fiecare copil avea biţă, cel care avea o dădea cu schimbul, pe ture, la prietenii de încredere… sau pe favoruri constând în abţibilde sau maşinuţe.

Nu-mi amintesc când eram mic, ca eu sau unul din prietenii mei de joacă să nu fi mâncat o bomboană scăpată pe jos. Sigur, nu mâncam tot de pe jos ca găinile, dar nu exista frica de “microbi”. Mâncam fructele nespălate, evident, direct din pom, şi adesea verzi. Sucurile (Brifcor, Cico) erau vara fermentate, dar erau bune pt că parcă aveau mai mult “sifon”.

Am făcut şi eu oracol, era o modă, şi da, m-am regăsit în articol… îmi plăcea de o colegă, dar îmi era ruşine să o cer “în prietenie” şi speram că după oracol o să îşi dea seama că pe ea o vreau de prietenă şi să facă ea primul pas. Aşteptam “reuniunile cu clasa” ca să ascultăm ultimele hituri, gen Ace of Base sau CC Catch… balade rock şi Maicăl. Atunci se legau prieteniile romantice şi se frângeau inimi.
Prin a 9-a, se povestea în budă de reviste porno, era un subiect atât de tabu, iar când un coleg a adus una, îi era aşa de frică de parcă adusese o bombă!
Îmi amintesc de primele telenovele – Sclava Isaura, Şi bogaţii plâng … şi evident de “Feriţi-vă de Măgăruş”. Nu ştiu nici acum ce a avut emisiunea asta atât de magic, încât a rămas aşa de întipărită în minţile noastre. Dar îmi mai amintesc de Abracadabra, primii ani.. , de Omide (cu regretata Anda Călugăreanu), Arlechino şi alte emisiuni pt copii pe care le aşteptam ca pe Moş Crăciun în fiecare sâmbătă dimineaţă. Îmi amintesc ce marcat am fost când l-au ucis pe Mihalea, prin 1993. Mai erau şi emisiunile acelea de duminică, gen Caleidoscop, sau acea emisiune infernală, 25 de ore (sau aşa ceva), care ţinea toată ziua, cu Jeana Gheorghiu şi încă un tip care era de la ştiri.

Şi da, legat de bancnote, se întoc vremurile! Ţin minte ce şoc a fost pentru bătrâni să vadă bancnota de 200 de lei, cu Enescu pe ea (cred, corectaţi-mă dacă greşesc), care a dispărut odată cu cele slinoase de 500 de lei, cu Brâncuşi, în două variante (pe gri şi maro). Recent am auzit că va apărea o nouă bancnotă de 200 de RON! 😀

D-ale vremii, Obiceiuri