ce mai vremuri…
sunt nascut in 1975 si pot spune ca imi amintesc incepand cam din anul ’80, imi amintesc ag vremea cand era Dallas si toata familia statea in fata televizorului, un televizor alb/negru cu lampi Compliment E, imi amintesc ca era ceva mai bun decat Venus… si eram mandru de el ca avea ecranul cu colturi mai drepte… diagonala de 51, fata de al vecinilor cu diagonala de 47… , in ’82 am inceput clasa I, iar inainte cu cateva zile a primit maica-mea permis de mic trafic pentru trecerea frontierei de stat (aveam privilegiul de a locui pana la 30 Km de granita cu Ungaria si prin ceva Decret… aveam dreptul de calatorii in Ungaria pe aceeasi distanta 30 km de granita cu Romania… inde-ajuns sa te aprovizionezi cu “marfa” iar ptr acel permis a trebuit sa astepte vre-o 2 ani, si aveai dreptul sa calatoresti odata pe luna, nu mai mult de 6 zile lipsa din tara), eram si eu trecut pe acel permis, insa pentru ca incepeam scoala, nu m-a dus si pe mine, pe motiv ca era o tara straina si nu stia nici maica-mea ce e pe acolo, a mers la fiica unor prieteni de familie care era casatorita in Ungaria, intr-un sat in care limba vorbita era tot romana…
eh, ideea e ca la intoarcere, am fost in al 9-lea cer, aveam dulciuri, Pepsi, Scheweppes de portocale, erau ceva dulciuri cu alune in mijloc Dunakavics… ceva de genul asta, paine alba, si taica-meu era foarte fericit ca tocmai a gasit in Ungaria lampa ptr TV PL 500, lampa care era in TV era “slabita” si trebuia dat cu pumnul in TV ca sa revina imaginea., luna octombrie, am plecat si eu in ungaria, imi amintesc ca la plecare din Romania, nu era control mare la vama, un control sumar, se legau mai mult daca aveai bauturi alcoolice, odata ajunsi in Ungaria, cu un tre unguresc rosu… pe care scrie MAV BzMOT si ceva numere… MADE IN CZECHOSLOVAKIA… in care era o caldura infernala.. iarna trebuia sa deschidem geamurile… dar revenind… odata ajuns acolo fiind sat romanesc, toata lumea vorbea romaneste mai mult… nu prea credeam ca suntem in Ungaria, de abia dupa ce am intrat intr-o alimentara si am vazut plin de ciocolati africana.. am crezut ca suntem in alta tara. toto in Ungaria, am fost dusi de familia la care stateam sa vedem scoala unde invata copii lor, iar primul lucru pe care l-am observat in scoala era ca nu aveau tablou cu tovarasul in clase… iar replica mea a fost “dar ceausescul vostru unde e?” la ei fiind Janos Kadar presedinte pe vremea aceea.. In fine, ziua urmatoare era ziua de piata si cumparaturi, dis de dimineata plecam la Bekescsaba, pentru cei care nu stiu, era resedinta judetului Bekes ceva de marimea Aradului, acolo, alti romani, veniti cu masinile pe la Varsand, sau cu trenul pe Curtici, si mai erau ceva polonezi si rusi, dar romanii erau de departe majoritari, de obicei la ora pranzului se cam spargea piata, vindeam prosoape si papuci de casa… in cantitati en-gros :). dupa care plecam la cumparaturi, alimente in general…prin ’84 ’85 mi-am cumparat adidasi “cu scai” am fost vedeta scolii, toata scoala era la picioarele mele 🙂 eram vedeta.. ce mai!, in fine, la ora 16 trebuia sa fim la gara, sa prindem trenul spre Romania, inainte de a intra in gara era un park, in care maica-mea si prietenele ei isi “aranjau” bagajele astfel incata vamesii unguri sa nu gaseasca cafeaua. se decurgea la diverse metode de a ascunde cafeaua… intesatul pungilor in cizme… “la chiloti” (cand ma gandesc azi…) maica-mea isi ducea lucrul de mana, si punea cam 200gr de cafea intr-un ghem, si asa pacalea vamesii, alteori ascundea intre scaune la tren… iar la vama romana, se legau de haine… casete audio/video, stiu ca au confiscat odata o caseta cu Modern Talking… propaganda capitalista.
revenind la ce era in Romania… e lua curentul in fiecare seara la ora 8, prin ’87 il luau toata noaptea pana dimineata. De abia dupa revolta de la Brasov, au incetat sa-l mai ia toata noaptea. Aveam antena pentru ‘unguri” si inca o antena cocotata pe ceva tzevi… pentru Novi Sad si Beograd, aveam 3 canale de la sarbi… eram tari, fata de rudele din Bucuresti.. care prindeau Bulgarii… tot gen TVR doar ca aveau mai mult program (asta in comparatie cu sarbii care erau occidentali) iar la inceputul lui 1988 au anulat permisul de trecere al frontierei, ungurii au inceput sa acorde azil politic si foarte multi romani nu s-au mai intors. Am inceput sa mergem la Timisoara si la Deta, unde veneau sarbii la piata si cumparam de la ei… produse pe care eram obisnuiti sa le cumparam din ungaria.
In vara anului 1989 am mers in tabara in Judetul Prahova, la Adunati (Magura Prahovei) chiar ma intrebam daca e cneva pe aici care a fost in acea tabara. Am avut (ne)norocul sa uit acasa costumul de pioneri, drept urmare am fost pedepsit, eu si inca 2 colegi, am fost transferati in alt detasament pentru ‘a fi straini” dar defapt, aveam norocul ca dormeam cu 30 minute mai mult dimineata si nu participam la activitatile culturale…. ne-avand echipamentul adecvat. au fost 2 saptamani de vis, mancarea a fost buna, tot felul de jocuri, excursii la Bucuresti, Slanic Prahova si la poiana Brasov, drumetii prin zona, foc de tabara… mai ceva decat in filmele americane. Sambata seara ne facea unu discoteca (prima discoteca la care am fost) si se asculta CC Catch, PetShop Boys, Modern Talking, Paula Abdul, Baltimora, kyle minogue.. nu stiam sa dansez… dar era super… tipul avea un magnetofon Kashtan… doamne ce bijuterie… un var de-al meu avea Majak… si mi se parea super top tech.. high fidelity, dolby… 🙂 iar un alt verisor primise un casetofon Sharp GF 1760 http://images.google.com/images?q=%22Sharp+GF%22&ndsp=21&um=1&hl=en&start=0&sa=N la adresa aceasta gasiti imagini… cu sera GF de la sharp… 🙂 si le consideram the goal of my life… to achieve one! noi aveam un radio VEF 206, la care asculta taica-meu Europa Libera cand nu era curent, si un radio Bucium cu pick up, din seria Pacific… http://images.google.com/images?um=1&hl=en&q=%22vef+206%22 ultimul fiind destinat si pentru a asculta din cand in cand “placa cu Irina Loghin si Benone Sinulescu”
La scoala, in clasa a 8-a am inceput sa studiem economie politica (daca isi mai aminteste cineva de materia asta) se intampla in clasa a 8-a, am facut doar un singur trimnestru, a venit revolutia… si s-a scos materia.
Vacantele le petreceam cu alti copii veniti de la orashe, la bunici, mergeam cu totii pe la grajdurile CAP, prin tot felul de noroaie, prin lanurile de porumb, grau… nu aveam nimic… nu ne spalam pe maini decat seara si dimineata, si asta ca ne obligau parintii, in rest, mancam de unde apucam, fructele direct din pomi, si pentru asta, nu am avt nimic, sunt sanatos tun, si la fel si ceilalti “complici”. De 1 mai mergeam la padure, se facea rost de mititei, ceva Bere FELIX, tinita la apa rece de fantana… nu aveam “cooler” pe vremea aia, venea unchiu cu minunatia lui de casetofon, legat la bateria de la Dacie, dar in fir tras de la elementul 3 din baterie ca ala avea nevoie de 6 V, si era foarte interesant ca nu se termina bateriile. Puneau o caseta cu muzica “banateana” fiind pe post de manele… la vremea respectiva.
gata… e traziu si maine trebuie sa lucrez… dar daca doriti.. mai revin cu amanunte….
prin ’84 familia mea a dat turul Europei comuniste,. Pe langa tancul teleghidat luat din DDR, cel mai mult mi-a placut “ciunga” de la unguri – nishte bile colorate intr-un ambalaj de plastic in forma de trompeta 🙂
shi dupa totzi anii ashtia le mai tzin minte
Iti dai seama ca amintirile astea difera in amanunt, dar in esenta, atmosfera este aceeasi. Eu imi aduc ainte cu drag ca din cauza modului de viata era TIMP. Asta a disparut cu desavarsire. Era timp de pierdut, aveam la ce visa, chestii, bucuriile erau mici, dar nimic in ziua de azi nu iti mai da senzatia aia. Cei mai se bucurau la fel de mult ca si noi..acum daca iti doresti ceva? Iti faci planul, bagi munca si iti rapesti mental si ultima posibiliatate de a te mai bucura de rezultat, chiar daca apare.
Imi place, in concluzie, nostalgia (dupa partile bune, evident).
ametzitule, si eu am avut tanc de-ala, tot din DDR 😀 Si guma tot de-acolo dar de-aia americana luata din aeroportul lor la 1,5 lei/pachet (ce chestie, si azi tot atata costa).
primul meu tv color era un alb negru care avea in fata un ecran din plastic colorat: partea de sus era galbena, apoi portocalie iar spre baza culorile reci… era prin 80 si ceva.
ce amintiri…la scoala mai ales, cu careurile pe care trebuia sa le formam. da, si noi am facut chestia aia de educatie politica si trebuia sa avem caiete cu citate din nea nicu. am facut si ptap, era o chestie cand trebuia samergem pe barna, sa sarim un fel de gardulet, sa ne cocotam pe o scara, etc. sau cand cantam imnul in clasa in fiecare dimineata. sau eroi au fost eroi sint inca, si acum mi se ridica parul pe mana cand il ascult. odata am stropit fetele cu apa (baietii in general nu doar eu) si cand a venit comandantul de unitate in inspectie, a intrebat cine a udat fetele? si eu : ia ghici. a venit la mine si mi-a tras o palma in frunte de am cazut peste banca. asa ca au scapat ceilalti. aveam bicucleta Pegas si faceam leapsa prin cartier. era cu sa scurta, asa ca puteam sa alerg repede. la mare si noi cumparam de la polonezi guma si alte lucruri.
Iar ca timp da era mai mult citeam la greu, ascultam radio, piese de teatru, radio cultural, unda vesela.etc. eh, alte vremuri, filme chinezesti, sora 13, biciul fermecat, lovitura fulgeratoare, noi cei din linia intai, margelatu, etc.
Oameni buni, isi mai aduce cineva aminte de filmele VIETNAMEZE??
“Misiune Speciala” e unul din ele…
Filme care evidentiau cat de tari sunt vietnamezii in razboiul cu americanii…
Daca cineva isi mai aduce aminte de asa ceva, daca printr-un noroc a sortii ar avea chiar cineva asa ceva…
PLEASE! Chiar vreau sa revad…
(e cineva aici care lucreaza la ANF sau la institutul cinematografic??? )
Pai prietene voi traiati bine, la noi in judetul Prahova nu se prindeau decat bulgarii 1 si imi aduc aminte ca cele mai bune ustensile pentru asa ceva erau niste ligheane de aluminiu cine stie de la ce fabrica aduse. Lumea intra prin magazine si intreba pe sest: “aveti ligheane de prins bulgarii?”. Cei mai descurcareti care aveau vre-o antena mai jmechera sau erau electronisti si improvizau vreun amplificator de semnal cat un pepene prindeau si bulgarii 2 dar eu nu am fost printre acesti fericiti.
pe vremea aia pas de calatorii prin strainatate, ca nu era de unde… prindeam doar rusii, fiind din iasi.
imi amintesc de un vecin de la blocul alaturat, avea o instalatie pe bloc, de toata minunea. nene, chestia aia ocupa vreo 27 metri cubi pe putin, asta cat puteam eu sa estimez. avea vreo 8 feluri de antene, cu parabole sau elementi in linie, pe diverse directii. omu cu siguranta era electronist, da la ce facuse acolo, prindea si posturile de radio din UK, cu siguranta 😀 pacat ca n-am fost in stare sa fac o fotografie, n-am crezut ca va fi fun mai tarziu 😉
In Prahova,depindea de ceea ce aveai.Tata ne lua ciocolati de la “7etaje” singurul bloc cu 7 etaje din Ploiesti,c-avea cunostinte,pepsi il luam de la Hanul Paulesti(tot d-aia),Era ca un fel de troc,te descurc de ceva,descurca-ma de altceva…
Sunt din Iasi si cind aveam 12 ani prin 1976 au inceput sa apara studentii straini si masinile lor. Intii la Medicina apoi la Inst. Politehnic: arabi, sudanezi, israelieni, greci, iordanieni, palestinieni, Afrique Centrale, Zair, Mozambic… Veneau sa joace fotbal si volei la un institut de linga Universitate si noi pt. ca eram baieti de mingi iscusiti eram cadorisiti de ei cu guma Wrigley. Mama ce gust !!! Apoi in 1985 la un sirian, Nasser, in camin, am baut prima Coca Cola.
Arabii conduceau in Iasi Ford Capri, Renault Fuego, Mercedes SEL, secondhand-uri din RFG. Unul m-a plimbat si pe mine cu un Citroen CX Palas. mamaaaaaa…
In 1982 dupa ce Sharon a invadat Libanul palestinienii si isralienii s-au batut cu lanturi la Hotel Unirea in Iasi spargind toate vitrinele de la holul receptiei.
Pe vremea aia in Iasi erau 45 de taxiuri mari si late la care abonati erau araboii – nu aveai nicio sansa. Iar la Hotel UNirea etaj 13 era un shit ca desi erau veniti dupa tine pe araboi ii servea fata primii. Oricum am cunoscut si arabi simpatici.