Home > Activitati, Mancaruri, Pe strada, Scoala > 1980-1989, amintiri de-atunci

1980-1989, amintiri de-atunci

postat pe 27.12.2007 de andreika
La mine comunismul a inceput locuind in acelasi tip de bloc proletar, dar era un pic particular datorita pozitiei. Ei bine, eu stateam in centru. Mai precis, fix linga Sala Palatului si Comitetul Central, si la 2 pasi de Palatul Telefoanelor. Cind se organizau congresele, masurile de securitate se inteseau strasnic asa ca ai mei veneau acasa numai dupa ce prezentau buletinul si demonstrau ca au un motiv oarecare pentru care sa patrunda in acel areal unde zeii comunismului se impleteau cu muritorii.. Se organizau si niste expozitii cu tematica dedicate tovarasului, absolut megalomane, cu tot felul de tablouri, picturi, flori si realizari. In afara de asta, Sala Palatului a ramas cinematograful copilariei mele, mergind noi din cind in cind la te miri ce filme americane razbateau.
In afara de asta, pozitia centrala nu conferea nici un avantaj. (a fost un prime location pentru vizionarea Revolutiei dar despre asta mai tirziu;)
Era un frig crincen in casa iarna. Pe vremea cind rudele din Berceni huzureau in apartamente ceva mai calde, la noi….nimic. Frig rau. Mai tin minte si acum gazele care abia pilpiiau si sculatul din somn la 4 dimineata cind mi se incropea o baita caci era presiune mai mare la gaze si se “facea” apa:)
Tot in acest laitmotiv hibernal, imi aduc aminte ca treceam zilnic in drum spre scoala (NB scoala 5, din Piata Amzei) pe linga sediul UNITER de azi, o vila foarte cocheta la vremea ei, fix din spatele Bisericii Albe de pe Calea Victoriei. Acolo statea unul din copiii lui Ceausescu, Nicu cred; si aveau o fata-n casa care iesea in miezul iernii si scutura la balcon cearceafurile in niste minecutze de vara. Vaaai, cu ce ochi o priveam, ce paradis cald intuiam acolo in miezul iernii:))
Ulterior, ai mei au facut rost (din strainatate, cu interventii..) de niste lampi cu filtru care ardeau treptat pe baza de kerosen. Se dadea drumul la soba, se facea un fum de il taiai cu cutitul, se aerisea (mai scadea un pic temperatura initiala) apoi cit de cit se mai dezmortea pina seara. In acest sens, pe balcon a fost facut, evident pe comanda speciala, un rezervor unde ai mei tineau aproximativ 500 l de kerosen acumulat gospodareste de toamna, cam laolalta cu cartofii.
Uite ca n-a pomenit nimeni de cartofi. Mai tineti minte toamna cind se cumparau sacii aia imensi de cartofi, atent selectionati?? Care la noi stateau pe balcon si era un tam-tam intreg cind se anuntau temperaturi nocturne sub 0 grade…”sa ii bagam in casa ca ingheata la noapte….”
Si inghetata de vanilie Vafe, care a fost si a ramas deliciul copilariei. Cind gaseam!! sunt sigura ca daca as mai minca acum nu ar mai fi nimic spectaculos, dar atunci era pentru mine ambrozie curata!
Am fost facuti pioneri la Palatul Pionierilor. Ce moment, ce locatie, ce eveniment!
Ulterior, am fost aleasa sanitarul clasei. Nu stiu daca mai tineti minte acest personaj care avea snurul alb la camasa! Dupa cum mi s-a sugerat, mi-am facut o agendutza pe care aveam un tabel cu numele tuturor colegilor mei, pe care ii verificam zilnic dimineata si ii bifam in carnetzel daca…aveau batista la ei si aveau unghiile taiate scurt. Sticle si borcane, maculatura, castane, excursii la cules de capsuni. O tempora, o mores!
Si a venit revolutia….pe mine, un copil de 9 ani, m-au dus la rude in Titan, dar restul familiei a petrecut revolutia in debara, in apartamentul de linga Sala Palatului. Ati fost cititori fideli? Mai tineri minte rezervorul de kerosen de pe balcon? Era simtitor plin la revolutie, iarna mai avea multe de zis, ai mei gospodari…Deci, kerosenul pe balcon, ai mei in debara in casa blocati, gloante de jur imprejur. Nu a fost geam nespart la noi in casa la Revolutie, si nu mai zic de multiple gauri in pereti pricinuite de gloante. Ei bine, si cu toate astea, cred ca un miracol doar poate explica cum am avut noi norocul ca rezervorul de kerosen sa fie ferit complet de traiectoria vreunui glont. Toata lumea a trecut cu bine prin Revolutie, inclusiv apartamentul si rezervorul, ulterior desfiintat.
Si in final un mic tribut adus colegilor…primii 5 ani de scoala acolo i-am facut la Scoala 5. Ce vremuri cind am facut razboiul fete-baieti, sau cind ne jucam de-a zeii caci aveam capul plin de Legendele Olimpului pe care le stiu si acuma si pe muche, si mai ales gasca de atunci, Dan, Alex G, Mili, Ioana, Bogdan, Mihai, invatatoarea si diriga noastra de dragul careia chiar am invatat un an matematica.
Despartirea a fost dramatica…la scoala 5 nu se invata decit engleza/ rusa. Cuuum, sa invete copilul rusa, pai ce, asta e limba de viitor??? Trebuie sa invete o limba de folos pe viitor, vezi matale, acuma post-revolutie, se schimbase calimera. Ce lacrimi, ce freamat, ce zbucium, nimic. Clasa a 6-a a inceput la scoala 19 in ciuda dramei si a protestelor, en francais.
A fost totul bine si acolo, on the long run s-au aranjat lucrurile, dar cumva tare bine s-a demarcat la mine copilaria comunista de adolescenta timida post-revolutionara, cu libertatile si schimbarile sale.
Si blogurile de acum!
Multumim, Igule.

Activitati, Mancaruri, Pe strada, Scoala

  1. nefrix
    January 5th, 2008 at 15:38 | #1

    foarte fain articolul, si foarte sincer.

  2. Xenia
    January 5th, 2008 at 21:30 | #2

    Auzi nene, cu kerosenul tau, ti se pare o dovada de vitejie din partea alor tai ca si-au pus un rezervor de kerosen pe balcon si ca la revolutie s-au pitit in debara, si ca prin puteri magice si spirit cetatenesc, combinat cu noroc si curaj, au scapat de vreun glont ratacit care sa arunce in aer blocul?? Mai bine nu mai spuneai chestia asta…daca este vreo amintire urata, cu adevarat urata pe care s-o am de pe vremea comunismului, atunci este asta, a ‘instalatiilor’ ad-hoc facute de princeputii nostri romani, mesteri in a mesteri orice…care nu numai ca aratau oribil si erau si pretty ineffective, dar mai si puteau de la o posta a marlan muncitor….deci tine pentru tine astfel de realizari muncitoresti ale alor tai!

  3. calin batrinul
    January 8th, 2008 at 11:29 | #3

    Da domnilor, fu greu sub NC, mai ales dupa 1980, dar nu mi e rusine nici acum. Daca NC ne dadea 10 pumni in cap zilnic, cele 9 guverne capitaliste ne au dat 100 de pumni in cap zilnic. Si cifra creste…

    PS – Hai sa vbim romaneste, KEROSEN = GAZ LAMPANT.

  4. Danny
    January 8th, 2008 at 14:49 | #4

    Da, asa este, a fost greu si frustrant. Existau insa si unele lucruri bune. Daca erai serios si iti vedeai de treaba, aveai locul de munca asigurat, adica sursa de venit si o casa in care sa locuiesti, chiar daca poate mai modesta.
    Acum, poti sa fii profesionistul profesionistilor, daca ai trecut de 40 de ani, nici macar nu te mai intreaba cineva ce stii… Nu te mai vrea nimeni nicaieri, te arunca precum o masea stricata. Pe de alta parte, pentru tinerii de rand de astazi, este aproape imposibil sa obtina o locuinta, cat de modesta.
    Nu am fost de acord niciodata cu comunismul si nici nu sunt. Il uram. Insa nici capitalismul asta salbatic de astazi nu mi se pare cu nimic mai bun…

  5. andreika
    January 9th, 2008 at 17:05 | #5

    draga xenia,

    cind am vorbit de ai mei care s-au ascuns in debara era vorba de bunica-mea si strabunica-mea, ce vroiai sa faca, sa iasa in strada, sa se lupte cu gloantele??
    cit despre instalatiile de 2 lei manufacturate, nici eu nu sunt de acord acuma, dar pe atunci, cind aveai 13 grade in casa iarna si un copil de 7-8 ani, ei bine?! supravietuiam cum puteam si asta era.

  6. calin batrinul
    January 10th, 2008 at 12:22 | #6

    La multi discursul avind ca subiect epoca Ceausescu are un ton ironic, ingaduitor, de parca s-ar vorbi de un copil mongoloid, cu mari handicapuri, care face caca pe el. E doar partial asa si cei ce nu au prins perioada ar trebui sa se consulte cu ai mai batrini (cum faceam si eu la 20 de ani cind voiam sa aflu cum era totusi cu perioada interbelica despre care regimul NC ne zicea atitea minciuni).

    Nu-mi place să recunosc dar FRICA generalizată din statul militarizat al lui NC (neplăcută e drept) avea şi un efect benefic, colateral, că paraliza în faşă anumite idei şi acţiuni ale unor debili mintali sau a unor sociopaţi ucigaşi care azi fac legea în cartiere (asta cînd nu sunt invitaţi la tocşouri televizate…).

  7. Gabi
    January 11th, 2008 at 14:53 | #7

    Probabil in pielea celor care se dau viteji astazi sunt ascunsi niste insecte mici care cand dau cu ochii de vrabiuta fac pe ei de frica. Anonimatul protejeaza multi sociopati la care realitatea se masoara in puterea cuvantului behaitor care zideste ruine.

  8. calin batrinul
    January 11th, 2008 at 16:01 | #8

    Gabriela sau Gabriel, daca textul tau ma privea, afla ca infractionalitatea de Uganda din RO de azi nu e o “vrabiuta” si chiar cel mai viteaz poate fi injunghiat in strada, chiar si ziua (intii fiind violat, asa, ca preludiu). Ma rog tu poate traiesti in UE de unde RO se vede f. idilic. Ruine? In ruine este RO de azi dupa 18 ani de gangsterism euroatlantizat.

  9. Gabi
    January 12th, 2008 at 09:06 | #9

    Gabriel, si nu se referea la tine. Imi pare rau ca am fost asa criptic, credeam ca-ti sprijin opinia. Doar ne-am mai intalnit pe blogul asta….

  10. January 14th, 2008 at 16:15 | #10

    de la iuliduli:

    Chiar mi-a placut articolul asta. Asa a fost. Io locuiam tot in centru, pe Dacia… eeeeee, dragutza… langa ambasade, veti zice! Da’ de unde! Singurul avantaj era ca nu se lua lumina… pai, ce??? Sa-i lase pe dragalahy de straini in bezna???? NUUU! In rest, blocul avea centrala proprie, a se intelege: aveai gaze, aveai mancare, aveai si caldura si apa calda, daca nu… Al de Sus cu mila… Ce se mai enervau cucoanele din bloc pe administrator… ca de ce aia de la etajele superioare aveau gaze si aia de la parter – nu??? Degeaba bietu’ om le explica tampitelor ca gazul se ridica… de-aia ia au ceva presiune la gaze! Greu era cu chimia asta, bat-o vina! Pana l-au acuzat pe bietu’ om ca ia prima de la Gaze sa tina blocu’ in frig, bloc in care statea si familia lui!!! Da’ deh, muierile… te puteai pune cu ele?
    Noi aveam butelii de voiaj luate de ai mei de la Constanta, in anii ’80 de la turistii polonezi care le vindeau pt bani. Fara ele… nu stiu ce am fi facut!
    Imi aduc aminte cu nostalgie de sarbatorile alea, asa cum erau, imi placeau carnatii facuti de ai mei si caltabosul. Ma innebuneam dupa asta! Stateam la coada eu cu tata-pensionar (io mi-s nascut in anul de gratie 1975, 1989 m-a prins in clasa a8-a) la carne, io (eram printr-a III-a) – ziua, dupa scoala, el – noaptea si cat eram eu la scoala, asta vreo 3 zile si 3 nopti s si luam vreo cateva pachete din alea de 37 de lei. Imi amintesc bine si ziua cand am adus acasa un carton de oua si mama, bucuroasa, mi-a zis pupandu-ma, ca am salvat familia de la inanitie. Nu prea intelegeam io cuvantul asta, dar vazand ca mama e bucuroasa, am inteles ca e un lucru bun pe care il facusem.

    Frig am indurat si la scoala… ho-ho-ho si-nca cum! De atunci am oroare de iarna, indiferent cat e de frumoasa! Nici zapada nu ma mai bucura. Mi-a spus cineva ca, daca in copilarie ai suferit de frig, ai stat in frig mult timp (indoors, cum se zice, nu afara!) psihologic, esti afectat pe viata! Asa sunt eu acum! In casa ne imbracam sa facem fata frigului… aveam niste cearsafuri de blana de oaie si foi de cort militare… tare bune sunt contra frigului. Asa dormeam! Nu mai zic ca tata facuse un rezervor la baie de vreo 20 de litri, incalzeam apa, deschideam usile “de partie” pana la baie si asa mergeam cu oalele grele cu apa fiarta pana in baie! in baie aveam o oala mai mica cu care umpleam rezervorul sa facem baie – un rezervor de persoana. Si acum mai tin minte raportul: 20 de parti apa fiarta la 9 de apa (de la robinet, rece ca gheata, evident!) In baie – frigu’ Bobotezei, desigur! Sa ma mai mir acu’ ca intepenesc toata cand da frigul????

    Fratilor!!!! Va mai aduceti aminte de perioada 25.12.1989 – 26.01.1990???? Va amintesc io! Se zvonea ca de ziua LUI fiecare familie va avea un mort pe masa! Dom’ne, atunci, copil fiind, mi-am dat seama, cata putere poate avea un zvon! Aveam 14 ani. In ziua de 26.01.1990, nu stiu cati s-au dus la serviciu, cred ca majoritatea au ramas afara – de frica, dar la scoala mea era GOALA!!!! Din 35 cati eram in clasa, am venit la scoala exact 5 copii: 4 baieti si eu – singura fata!!!! Clase goale! N-am sa uit asta!

    Cat despre chestia cu cartofii, da, mi-o aduc si io aminte. Zaceau vreo cativa saci in pod, intinsi frumos pe jos, iar pe balcon trona butoiul cu varza. Mama, ce imi mai ardea mainile zeama aia de rece ce era, cand bagam mana sa iau varza pt sarmale!!!! EU , acum, ca ai mei s-au dus, NICIODATA n-o sa pun varza la murat, numai sa nu-mi mai amintesc de cat de rece era zeama aia in care bagam mana! Iar pe balcon mai tronau, alaturi de butoi, damigenele cu vin ale lu’ taica-miu cu chestiile alea de sticla pt fierbere… tot timpul mi-era teama ca o sa le sparg, ca erau de sticla.

    Fratilor, stiti ce ciocolata imi placea mie? Una micuta, cu ambalaj portocaliu si cu un ursulet mic pe ea. Nu mai stiu cum se numea, poate stiti voi! Inauntru, era un stat subtire de ciocolata si umpluta din belsug cu crema de vanilie. N-au fost prea mult timp pe piata. Mie mi-a placut mult.
    Ce sa mai zic de bomboanele cubaneze si ciocolatele alea mici chinezesti… Va amintiti de ele??? Erau ambalate fiecare – deh, munca de chinez! – in poleiala aurie, nu mai mari de 3cm * 1 cm si aranjate frumos cate o suta, cred, intr-o cutie mai mare cu suprafata patrata, cat 2 palme una langa alta. Se topeau repede, trebuiau tinute la frigider.
    Imi mai aduc aminte de prajituriel de la cofetarie: cartof, indiana, amandina, violeta… De cate ori luam 10 la mate, tata imi dadea 5 lei sa ma duc sa-mi iau o prajitura, drept rasplata. NU IMI ADUC aminte sa fi facut vreo intoxicatie sau urticarie de la ele cum fac acum dupa ’90 aproape de la orice contine ceva dubios.
    Da, fratii mei de suferinti, cam asa a fost! Sa aveti o seara buna! Va salut!

  11. January 20th, 2008 at 07:19 | #11

    …Da, vremuri…; alte vremuri. Placuta lectura. Orice s-ar spune, insa, nimic nu se compara cu libertatea !
    Ca la noi e jungla capitalista, e alta treaba. “Ca la noi, la nimenea”, nu? Originali, A-Z, de la …”originala democratie”, la capitalismul salbatic.

    Si totusi, cand stii si vezi ca pe timpul lu’ Ceasca, de bine, de rau, cand termina omu’ o facultate sau…era muncitor prin vreo fabrica etc, isi primea (o) locuinta, iar azi…pe peretii aia comunisti de prin anii ’70, pe vreo 27 metri patrati…, un tanar se indatoreaza la banca 30-40 ani, ca sa stranga 75 mii EUR pentru o parlita de garsoniera (pret comparabil ori mai mare ca-n foarte multe orase importante din restul Europei, dar cu totul alte salarii etc), mai ca iti vine sa… Nu poti fi,insa, si…”asa” (din comunism) si “asa” (din capitalism), pe…alese.

    Vorba lu’ Moromete:”…’tu-i adineaurea ma-si ! “

  12. calin batrinul
    January 21st, 2008 at 14:59 | #12

    Cind in 1970 aparuse detergentul Dero noi rideam “Chiar si imparatul Nero se spala la cur cu Dero !”. Eh, copii.

  13. malmoth
    January 24th, 2008 at 20:11 | #13
  14. cristina58
    February 2nd, 2008 at 17:31 | #14

    De cum am citit a rasarit in mintea mea ,dorinta de a insulta o loaza de copil fandosit ,progenitura a unora care s-au “descurcat” in acele vremuri ,facind bani intr-un mod care-mi face scirba si azi .
    Auzi cu ce aplomb zice ea, XENIA :Mirlan muncitor….
    Asculta ,imputito….eu sint copilul unui asfel de muncitor ,care a dus pe umerii lui viata buna a unor activisti de partid ,a unor informatori nenorociti ;s-a chinuit sa ne creasca asa cum scrie in mesaj Andreika ,cu singura diferenta ca noi locuiam chiar in cartierul plin de muncitori ,Berceni.
    Asa incit ..sa ne pupi ,toanto .Lipsa ta de respect pt oameni ,in general te recomanda drept un gunoi ,care nu stie nimic despre oameni si despre valoarea lor .
    Pe romaneste ,muncitoreste :HAI SICTIR!!!!!

  15. Arianacapitalista
    February 4th, 2008 at 15:17 | #15

    Am observat la romani, dupa lovitura de stat din dec.89, ca au o placere deosebita sa rascoleasca in rahatul de viata ceausista, sa nu cumva sa uite cineva cum era atunci si ce bine e azi, la capitalistii iliescieni si bashestieni. Si inca ceva nou dupa 89: toti romanii au devenit cu mic cu mare credinciosi, buni crestini, isi fac cruci la tot pasul, se roaga, dar rautatea, invidia, violenta, au crescut si ele.
    Nu-mi placea ceausismul dar nu-mi place nici basismul. Cel putin in ceausism tiganii nu aveau atata putere, nu-i vedeai ca acum sfidatori si multi, multi, tot mai multi, nu auzeai aceste manele jegoase, degradante pentru orice individ care se socoteste cu adevarat român si nu român amestecat cu tigan. Incultura creste si ea vertiginos, mârlania si prostia deasemeni. Sunt pesimista, mai pesimista ca Brucan, cu taote transformarile de suprafata, becuri multe noaptea, tv prin cablu, milionari in euroi, este parca mai multa mizerie la nivel general, saracie, mârlanie si tiganie. Cred ca mai e nevoie de inca vreo 30 de ani ca sa se vada o schimbare si pe bloguri sa nu mai vezi lamentari ca nu aveam apa calda si buleftrica.

  16. malmoth
    February 5th, 2008 at 23:34 | #16

    Am intrat intr-un alt depozit de amintiri: http://vwforum.vwforum.ro/index.php?showtopic=14613
    Primele “rafturi” nu aduc nimic nou insa devine mai interesant spre cele din fund (de la pagina 13 incolo):
    Daca va spune ceva:
    http://vwforum.vwforum.ro/index.php?act=attach&type=post&id=60610
    http://vwforum.vwforum.ro/index.php?act=attach&type=post&id=60611
    http://vwforum.vwforum.ro/index.php?act=attach&type=post&id=65089
    http://vwforum.vwforum.ro/index.php?act=attach&type=post&id=65091
    Imi amintesc de varianta mai socialista (realizata probabil dupa 1975, nu stiu exact) ARCO-joc identic de cladit- in cutie de lemn cu capac culisant etichetat albastru.
    Cel din primele doua poze este unul din anii 30 excelent pastrat, iar urmatorul, o varianta din perioada 50-60.

    Astea erau folosite si prin fotografiile artistice, sa vada si parintii ce “sofer” priceput au:
    http://vwforum.vwforum.ro/index.php?act=attach&type=post&id=64695

  17. veveritza
    February 11th, 2008 at 02:32 | #17

    Am avut si eu o masinuta identica.. incredibil..

  18. calin batrinul
    February 11th, 2008 at 14:48 | #18

    Fantastic. Masinuta aia nu avea pedale cu lant ca bicicleta ci doua pedale cu sistem biela manivela, f. incomod.

  19. veveritza
    February 11th, 2008 at 17:00 | #19

    n-o sa uit niciodata cum am intrat cu botul masinutei sub o duba parcata pe strada… s-a intepenit acolo si n-a vrut sa mai iasa fara ajutorul lui tata si a unor vecini.. :)

  20. March 3rd, 2008 at 20:39 | #20

    am fost si eu in scoala cinci, dar la multi ani dupa tine :)

    ce profi ai avut?

  21. mihaela
    April 14th, 2008 at 21:31 | #21

    mi,ai rascolit amintiri demult uitate, mai ca,mi vine sa plag ce vremuri

  22. Nicu
    July 1st, 2008 at 01:36 | #22

    hei, nush daca sa spun, chiar nu am timpul acesta sa citesc asa demult la ora 2:31AM (ca asa imi scrie pe ceas la calc >) plus ca putin imi pasa sunt tanar am 18 ani si sunt teribilist. totusi sa revenim sa presupunem ca un glont iti nimerea borcanul de 500L de kerosen iti dai seama ca nu pateai nimik, adik nu sarea blocul in aer, pur si simplu imprastiai kerosenul pe balcon si automat pe cartofii care ii tot mutai tu in casa ca sa nu inghete.asa ca uite te-am luminat nu pateai nimik daca glontul iti perfora butoiul de kerosen.:D

  23. July 31st, 2008 at 10:06 | #23

    Of gazele, ce panarama mai era si cu ele si nu stiu dracu daca in timpul anului mai palpaiau cat de cat de fiecare craciun cand din toata foame incerca si romanul sa incropeasca un cozonac astia le taiau de tot. Pana pe la vreo 5 ani eu am stat mai mult pe la niste bunici care locuiau la tara, asta tot din motive de frig si foame pentru ca de bine de rau un purcel, lapte de capra cateva pasari si o caruta de lemne se gaseau mai mereu pe acolo, dar copilul crescand a venit la oras la gradinita. si uite cum ma trezesc in prima dimineata pe la ora 6 si in timp ce maica-mea se chinuia sa ma convinga sa imi beau ceaiul facut la spirtiera, il vad pe vecinul care face in spatele blocului oua ochiuri si cartofi prajiti pe un pirostrei improvizat. Acest lucru m-a frapat profund pentru ca pirostreiul se foloseste la taranoaia la oras avem aragaze. In fine bine ca a trecut.

  24. madana
    August 22nd, 2008 at 00:34 | #24

    E super sa ne mai putem intoarce un pic in trecut, chiar daca nu intotdeauna a fost colorat. Face parte din viata noastra si acea perioada si trebuie sa o acceptam ca atare. Sunt convinsa ca toti avem si amintiri frumoase. Cred ca perioada de scoala ramane totusi cea mai frumoasa.

  25. sio
    January 10th, 2009 at 19:43 | #25

    @Xenia
    tanti Xenia (esti rusoaica?), da’ matale din ce os aristocratic te tragi?
    sa nu-mi spui c-oi fi nascuta la “bucingam palas”?!?!?
    citi anisori aveai matale la “rivolutie” ?
    aveai caldura in casa, aveai carne pe masa, bere-n frigider si taote cite sunt necesare unui trai cotidian decent?
    si ce voiai sa faca parintii respectivei/respectivului, sa iasa din debara si sa dea cu kerosenul in capul teroristilor? de ce trebuie saa spui “mirlan de muncitor”,ca toti suntem muncitori, chiar dac in fisa postului scrie la unii “asistant”, “manager”, “project manager”, “coordinator”?

  26. rcrystyan
    October 27th, 2009 at 08:50 | #26

    bravo bine zis!!dar nu ne dau 1000 ci un miliard!!@calin batrinul

  27. rcrystyan
    October 27th, 2009 at 08:52 | #27

    mai omule ești de vis!!!mare dreptate ai mai ales ca tara asta ar trebui condus de armata sa vezi atunci ordine si disciplina!@calin batrinul

  28. rcrystyan
    October 27th, 2009 at 09:08 | #28

    ce sa ti se para bun la capitalism?violenta care a crescut si creste de la an la an?viata care o traim de pe o zi pe alta?intradevar nu afost bine pana in 1989 dar fi sigur ca FAȚĂ DE CUM E ACUM fi sigur ca era mai bine inainte!! cand vezi ce se intampla si vezi tot felu de smecheri si de prosti cu bani si cu creier de gaina,si fel de fel de lucruri la care nici nu-ti treceau prin minte inainte,se intampla acum nu crezi ca era mai bine atunci?!?@Danny

  29. Anca
    January 7th, 2010 at 01:16 | #29

    Doamne, ce vremuri… Eu una nu am dus-o asa de rau atunci – ai mei erau ingineri piscicoli si erau “pilele” alea, stiti voi cum era: tata dadea peste si primea in schimb calupul de unt (n-am sa-l uit toata viata), salam de vara (ca-l agata mama in spatele frigiderului la uscat, sa fie mai bun) si diverse altele. Dar “ratia” tot trebuia sa o luam, asta era. Tin minte ca eram intr-a 7-a, inceputul lui 1989, cand am fost cu mama la “ratie”. Era zapada si se aluneca pe jos. Mama cu sacosa cu uleiul (una de aia de panza, cu 2 fete imbracate in costum popular desenate pe ea – va amintiti???) intr-o mana si cu zaharul in cealalta, eu cu faiana si malaiul. Si aluneca oameni buni mama si da strasnic cu capul de asfalt iar eu, incercand sa o consolez: Nu te speria, mama, nu s-a spart nici o sticla!!! Doamne, indoctrinata mai eram in vremurile alea. Poate veti rade de mine, dar la Revolutie am fost complet distrusa cand am aflat ca nu ma mai face UTC-ista. Tragedie, fratilor, nu alta. As da orice sa mai pot trai macar o zi din vremurile alea…

  30. Sorin
    January 11th, 2010 at 03:49 | #30

    Intradevar a fost o alta etapa a istoriei ma bucur cand reusesc sa resimt acea perioada destul de puternic sentimental fie datorita ca in acea perioada se ascunde copilaria noastra fie ca simteam teama parintiilor nostri pentru orice faceau o faceau cu teama ,fie le era frica de securitate fie ca le era frica fiind prima generatie de oameni la oras indiferent acum ca stim ce inseamna democtratie fie ca vrem fie ca nu vream … fotbal in strada , cartela de paine , coada la lapte ne apartin copilariei putem sa spunem ca noi am fost binecuvantati sa avem o copilarie fericita poate am fost parintii nostri nu simteau libertatea dar noi cred ca am avut ceea mai libera copilarie a tuturor generatiilor feriti de razboie , departe de mass media deparate de messenger departe de telefoanele mobile si camerele de supraveghere …. am fost liberi …ne bucuram pentru orice imi aduc aminte cand primeam un balon doamne cat de fericit eram si de fiecare data cand primeam unul imi ziceam ca pe ala nu am sa il sparg niciodata …sau cand avem o ciocolata prima data ma jucam cu ea si trebuia sa treaca ceva timp pentru a avea curaj sa desfac …poate suntem o generatie care suntem mai sensibili o generatie care reusim sa apreciem mai bine ce avem uneori stau si ma gandesc ce frumos este sa traim indiferent de condiitiile sociale dar nimic nu ma inspira mai mult ca perioada aniilor 80 -90 a fost minunat,,, copilaria din epoca de aur

  31. No name
    January 19th, 2010 at 18:48 | #31

    Lecturand toate cele de mai sus-sau aproape toate- imi dau seama ca inca oscilam pe puntea dintre cele doua lumi: 89. Ca a fost lovitura? Da , a fost, ca daca era revoluție, acum nu mai aveam amintirile unei copilarii cam triste….Nu s-a schimbat nimic in bine; sunt aceiasi, dar cu alte nume. Dar ce e mai rau de-abia acum vine: crima organizata, anarhia, haosul. Astea sunt și în vest, dar efectul lor este atenuat de un nivel general de trai mult mai ridicat. E trist sa auzi ca tanarul si-a ucis parintele pentru net; ca prietenul si-a ucis prietenul pentru un joc pierdut pe net; ca tanara s-a sinucis pentru o relatie esuata cu un profesor. Cred ca am dat-o dintr-un gard ( cel al izolarii) intr-altul ( cel al destrabalarii sociale : tiganie, saracie, viol, talharie , crima, sfidarea autoritatii catre si dinspre, escrocherie nationala, deznadejde, si ,ce e mai greu, resemnare!)Sa ne ajute( cine?) D zeu sa ne gasim calea de mijloc…..

  32. Duduveche
    April 21st, 2010 at 14:46 | #32

    Nu mi-e dor de Ceasca dar pe zi ce trece si prin comparatie cu Jaful Democratilor se vede ca regimul Odi – culmea – ne-a facut bine cu forta. Ei nu un bine de Elvetia, dar… un bine. Pentru care Ceasca a platit cu viata.

  1. No trackbacks yet.