Home > Altele, Scoala > Cu lipici…

Cu lipici…

postat pe 23.03.2007 de Doru

lipici_456457654.jpg

Cândva demult, odată (eram prin grădiniţă sau maxim în şcoala primară) foloseam produsul din imagine. După revoluţie n-am mai întâlnit multă vreme acest produs, deci mare mi-a fost mirarea să văd acum câteva săptămâni că înca se mai produce

Altele, Scoala

  1. March 23rd, 2007 at 15:28 | #1

    lipiciul asta avea un gust dulce, imi venea sa-l mananc
    si cred ca nici nu as fi patit nimic
    iar de lipit… lipea temporar :))

  2. mara
    March 23rd, 2007 at 19:30 | #2

    si parca i se zice pelicanol – nu? :) si avea un pelican desenat pe el.

  3. March 23rd, 2007 at 20:11 | #3

    Ce tare, nu mi-as fi inchipuit ca inca se mai produce.

  4. March 23rd, 2007 at 21:42 | #4

    nici acum nu lipeste mai bine… de gust, nu stiu, nu vreau sa risc… in schimb are un miros gen aurolac… daca uiti cutia deschisa mai mult timp, te paleste o fericire subita si inexplicabila de nu se poate…. 😀

  5. staralfur
    March 24th, 2007 at 13:37 | #5

    “Pelicanol” ii zicea. Si mie tot mirosul dulce mi-a ramas in minte. Si lopatica aia cu care-l intindeam 😛

  6. Mihaitzus
    March 24th, 2007 at 16:29 | #6

    Pelicanol era lipiciul ‘original’ nemtzesc, facut de cei care faceau si stilourile si cerneala Pelikan. Produsul romanesc pasta de lipit se numea Lipinol.

    Bineinteles, si eu eram fascinat de lopatzica pentru lipici. Unele aveau ca un soi de maner, precum cea din poza; altele erau lopatzele pur si simplu.

  7. midia
    March 25th, 2007 at 19:52 | #7

    Lipiciul……si eu am mancat lipiciul acela care mirosea puternic,si era chiar dulceag!!!!
    Dar CRETA!!??,creta nu ati mancat????
    Eu mancam creta,mai ales cind “amicii/le”iti spuneau,ca,mancind creta iti urca febra,si deci,te duceai la cabinetul medical ,si,sora de acolo,iti dadea scutire pe ziua in curs!!!!
    Ce-as mai manca sia cum creta,dar din pacate sora ,de la acel cabinet medical scolar…..s-a pensionat!!!!!

  8. calin
    March 28th, 2007 at 11:46 | #8

    Eu ca om de 43 ani retin ca Pelicanolul era un adeziv in tub metalic.

  9. calin
    March 28th, 2007 at 11:47 | #9

    Nu, ala era Lipinol.

    DEXONLINE.RO:
    . PELICAN’OL s.n. Pastă albă fabricată pe bază de dextrină si de glucoză, care serveste pentru lipitul hârtiei si al cartonului. – Pelican + suf. -ol.
    Sursă : DEX’98 (29293) – valeriu

  10. March 30th, 2007 at 20:22 | #10

    Tin si eu minte lipiciul asta….avea bunica si îl mai foloseam pentru lucru manual…si mereu mă plângeam ca nu lipeşte bine. Cat despre gust..nu cred să-l fi încercat vreodată, dar imi aduc aminte ca nu mirosea tocmai bine.

    Si vad ca cineva a scris despre mâncatul cretei…sportul asta nu s-a prea practicat la noi in şcoala, dar un coleg a încercat o data, ca să scape de un test, si nu a avut nimic!

  11. gdansk
    March 31st, 2007 at 09:38 | #11

    facea parte din trusa de lucru manual in clasa a doua. taiam din hartie colorata diverse forme si le asamblam pe o foaie a unui caiet cu acest lipici. Tin minte ca toti eram manjiti cu el,deoarece lopatica scurta nu permitea accesul in fundul borcanasului fara sa atingi cu degetele marginile. Si atunci cand presai forma de hartie, lipiciul iesea pe margini si zona manjita de pe foaia suport se murdarea una-doua.

  12. April 3rd, 2007 at 00:15 | #12

    aaa…chiar am avut un coleg care manca lipiciul asta cu paine! Stiu ca faceam noi mishto de el…si-i spuneam ca o sa i se lipeasca matzele …oricum, nu ma asteptam sa mai erxiste in comert asa ceva.

  13. rslite
    April 4th, 2007 at 19:24 | #13

    :) Si eu mancam lipici pe banda rulanta (pasta alba de lipit, nu lipinolul). Mi se parea ca avea un gust foarte bun.
    Prin clasa a 10-a am aflat si ce anume ii dadea gustul respectiv (si mirosul). Urma sa inceapa ora de chimie si aveam niste cristale puse pe banca intr-o sticla de ceas. Cand le-am mirosit mi s-a parut ca au un miros foarte cunoscut si am exclamat: “E lipici uscat”. Bineinteles ca am gustat, insa gustul nu era chiar acelasi :) Era de-a dreptul caustic. Cand a inceput ora am aflat ca era fenol. Se pare ca se adauga in lipici cu rolul de conservant.

    Si un lucru e clar – daca as vedea lipici l-as gusta din nou 😀

  14. midia
    April 4th, 2007 at 19:55 | #14

    RSLITE…..ma amuza sinceritatea ta,sint cu zimbetul pe buze.
    Nu stiam ce continea,dar mirosul ma indemna sa-i incerc gustul,nu pot s aspun ca era bun,ca un gem de capsuni,dar nu era scarbos.
    Da,si eu as vrea sa mai maninc din acel lipici,dar……cu virsta de atunci!!!!

  15. schumitza
    April 10th, 2007 at 20:04 | #15

    hehehe, si eu imi amintesc lipiciul ala, si imi mai amintesc ca nu lipea deloc, dar ca imi placea cosistenta lui, mai ales cand se intarea si il foloseam pe post de plastilina…a, si mirosea bine intradevar

  16. Gabi
    May 2nd, 2007 at 15:58 | #16

    Ba lipea dar avea “cifru”. Trebuia sa fie inca destul de umed in primul rand. Daca se usca mai punei putina apa. Cand obtineai consistenta dorita intindeai o pelicula foarte subtire si musai trebuia sa astepti macar 1/2h altfel nu mergea 😀

  17. sadclown
    May 8th, 2007 at 23:47 | #17

    eu cand eram mica am mancat lipici d-asta :|era dulce si bun:| si cand se usca avea aspect de secretii uscate.dar era dulce?era………….

  18. Cipmars
    May 14th, 2007 at 15:08 | #18

    Mai tineti minte ca prin `87 -`90 piata era full de lucruri care se numeau “Albatros”? Nu stiu care era treaba dar exista si lipici. Intr-adevar, lipiciul era ok la gust si nici grozav de daunator nu cred ca era. Dextrinele nu sunt rele deloc si glucoza e chiar aliment. Un chimist (alimentar) ne poate lamuri mai bine. Fenolul chiar nu e bun ca aliment. mai stiti ca in revistele pentru copii erau fel de fel de forme pe care le taiai, le indoiai si le lipeai si confectionai tot felul de jucarii frumoase? Imi amintesc de niste casute taranesti pe care le-am gasit in niste reviste “Soimii Patriei”, parca le spunea.

  19. July 9th, 2007 at 18:28 | #19

    Eram clasa a 2-a si imi cumparase mama ca sa am pentru la o materie numita “lucru manual” :) si cand eram io in clasa a 2-a era abia 1994. Deci daca a rezistat dupa revolutie, sigur exista si azi. Marfa.

    Mie-mi placea mirosu :)

  20. inuc
    July 15th, 2007 at 23:11 | #20

    mmm…ce as mai manca niste lipici din ala

  21. diego
    October 4th, 2007 at 16:12 | #21

    stiu ca lipiciul nu lipea excelent…dar e facut de tatal meu…inca se mai fabrica cu chiu cu vai…si acuarelele colibri (cele de la fondul plastic) inca se fabrica cu aceeasi reteta de atunci…lipiciul e asa bun pentru ca contine glucoza si amidon…aceleasi ingrediente ale caramelelor:)

  22. Co
    November 17th, 2007 at 22:17 | #22

    Bunica trebuia sa ma bata ca sa ma duca la gradinita. Nu-mi placea pt. ca educatoarea era o scorpie iar preferata ei se aseza in mijlocul clasei si manca bomboane de ciocolata din Germania. Tin minte ca faceam cosulete din hartie (asa o chema si pe educatoare) pe care sa le agatam in brad si lipiciul meu de acasa era mai mereu uscat.

  23. sss
    March 10th, 2008 at 17:18 | #23

    am niste prieteni care au gustat din borcanelul cu pasta de lipit.

  24. August 31st, 2008 at 04:05 | #24

    vai mai am si acum chestiile facute la gradinita cu lipiciul asta 😀 stiu ca ne puneau lipici intr-o farfurioara mica de metal si fiecare primea cate o lopatica…doamne ce imi placea sa am lipici pe degete :))

  25. Annabella
    October 3rd, 2008 at 14:16 | #25

    :)))))
    Apropo de eating weird stuffs.eu personal adoram iarna sa rup tzutzurii care se faceau pe sub masini , la acoperisul garajelor sau orice alt loc si sa le gust (de fapt le gustam pana numai ramanea nimic )era un deliciu ce sa zic unele din ele chiar aveau o culoare mai deosebita , chiar gust de benzina , motoina=)))
    O da lipiciul , radierele din capatul creionelor si ele aveau un gust special ce sa zic, dar ca tzurtzurii nu erau. Nimic nu se compara ca dupa cateva ore de alergatura prin zapada sa te racoresti cu tzurtzur din acela .
    Ah si sa nu uit de manusile de lana care se umpleau de ghemotoace de zapada si care deveneau super incomode , si pantalonii de lana la fel , cantareau cu cel putin 20 de kile ami mult =)))

  26. finutza
    January 13th, 2009 at 16:47 | #26

    deci nu imi vine sa cred! pana acum am crezut ca eram singura care la gradinita gusta pe ascuns minuatia de lipici :)). il tin minte de la gradinita pt ca ne puneau sa facem colaje cu hartie colorata sau bucati de materiale. eu una recunosc ca am gustat si plastilina tot la o ora de asta de lucru manual :))…si dupa cum vad eu n-am patit nimic.

  27. Araia
    March 27th, 2009 at 00:48 | #27

    sunt curioasa daca are acelasi gust 😛 obisnuiam sa-l mananc cand eram la gradinita. Ulterior am descoperit ca am mostenit acest obicei de la mama.

  28. patza
    March 29th, 2009 at 01:07 | #28

    io am planuit in drum spre casa de la scoala, cu tramvaiu 21, pretz de 4 statzii, cum ajung acasa si ma infig cu lopatica in lipici. si ce bun a fost.

  29. k
    December 23rd, 2009 at 15:40 | #29

    Incredibil, am citit si eu pe diagonala posturile si m-am ingrozit l ainceput cand am citit primele comment-uri in care nimeni nu gustase pelicanolul, mai pe la coada v-ati dat pe brazda pionieri :))
    Tin minte mirosul ala de cum deschideai borcanul de pelicanol si cele mai multe amintiri sunt iernatice: pelicanol pe plicurile linse care nu se lipeau, ce trebuiau trimise la mari departari de sarbatorile de mos gerila cu urari calde si toate cele; pelicanol la gradinita cand impodobeam clasa cu ‘carnati’ din hartie colorata sau putinul staniol pastrat tot anul de la ciocolata, pe post de beteala; pelicanol pentru aceiasi ‘carnati’ pe post de beteala de acasa; pelicanol pentru asamblarea ‘stelei sus rasare’ sau pentru reconditionarea sorcovei…mai aiurea cand se intarea si tot il foloseai cu bumbii sfaramitati, cred ca lucrurile se lipeau doar datorita fortei cu care vroiai sa se intample asta :))
    Ce n-as da sa mai simt timpul din preajma lui Mos Gerila ca atunci! :)

  30. February 22nd, 2010 at 00:11 | #30

    eu chiar mancam constant lipici Pescarusul :)) era excelent

  1. No trackbacks yet.