Home > Mancaruri > Friptura de Turda

Friptura de Turda

postat pe 15.01.2007 de viki

Anii `80 i-am petrecut in Targu Mures. Au fost ani de pelerinaje periodice cu familia la cumparaturi la Cluj, in special pentru incaltaminte. De fiecare data ne opream din drum in Turda sa mancam o friptura cum numai acolo se facea. “Localul” era un sopron cu mese inalte din metal, vopsite cu vopsea de ulei cand alba cand verde (culoarea se schimba cam o data pe an) situat in piata agroalimentara a orasului. Imi lasa gura apa si acum cand imi amintesc: erau halci mari de carne fierte in untura incinsa in niste vase enorme. Se servea cu mustar dar pentru ca tarabele erau la doar cativa metri cumparam ceapa verde,rosii, castraveti daca era sezon. Se topea in gura (efectiv). Am incercat de multe ori sa imi prepar acasa friptura de Turda dar niciodata nu am regasit acel gust. Stie cineva cum se prepara? Cunoaste cineva formula secreta?

Mancaruri

  1. McGigi
    January 21st, 2007 at 12:16 | #1

    Cred ca vorbesti despte todaipecsene. Eu am copilarit in Turda si cunosc bine locul despre care vorbesti. Turda e vestita pentru sincretismul gastronomic romano-maghiar. E vorba de o friptura din burta si piept de porc (carne foarte frageda dar si putin grasa). Se prepara in felul urmator:
    Carnea se taie in bucati care sa contina si soricul porcului. Se cresteaza adanc, exact ca slanina pe care o frigi la tepusa. Se presara cu sare (nu ca la saramura, dar se presara pentru gust) si se lasa intr-un vas mai adanc de seara pana dimineata. Atentie! Carnea trebuie sa fie neaparat proaspata, cumparata de la macelarie, nu inghetata sau vidata. Merge si cu carne inghetata, dar nu are acelasi gust.
    A doua zi, se pune intr-o cratita ulei de floarea soarelui si se pune pe foc mic pana cand sfaraie uleiul. La ulei se adauga atunci 1-2 linguri de untura de porc si se lasa pe acelasi foc mic pana cand se topeste complet untura. Se pun apoi TOATE bucatile de carne lasate de seara, inclusiv ceea ce s-a scurs din ele in vasul in care au fost lasate. La foc mic (ideal ar fi pe o plita incinsa) se lasa sa se prajeasca si se tot intorc.
    Ideal este sa fie consumata cu gombocz (cartofi fierti, apoi rasi, amestecati faina si gris, facuti galuste si fierti din nou): la 1 kg de cartofi se pun 300g de faina si cam o lingura de gris. Se framanta pana devine un aluat. Se ruleaza ca un baston si se taie in 7 (reteta e de la bunica mea, care o facea extraordinar, asa ca nu ma intreba de ce in 7 – e verificat), apoi se pun direct intr-o oala cu apa care fierbe (pusa in prealabil la fiert – nu e voie ca aluatul respectiv sa stea prea mult la aer). Dupa ce sunt fierte, se scot si se strecoara atatea cate crezi ca mananci (nu iti indic mai mult de 2/persoana, ca sunt grele la stomac – e o mancare pe care nu o mananci mai mult de o data pe trimestru), restul se lasa in apa in care au fiert – rezista cam 2 zile. Se pun in farfurie, se taie in bucatele mici cat o imbucatura, se pune peste ele ulei in care a fript carnea si carnea fripta.
    Mai exista o reteta, de data asta cu costita pe porc, careia unii ii spun tot tordaipecsene. De data asta, costita se lasa in lapte de seara pana dimineata, cu condimente dupa gust. Modul de preparare e acelasi, mai apoi. La fel, se mananca cel mai bine cu gombocz, nu cu paine.

  2. viki
    January 22nd, 2007 at 15:07 | #2

    Nu. Imi pare rau dar nu vorbim despre acelasi lucru. Oricum multumesc pentru reteta (foarte buna si asta).Cred ca bucatile mari care mai degraba se fierbeau in grasime decat se frigeau erau de ceafa de porc si din alte ” zone “mai grase ale prcului.

  3. January 23rd, 2007 at 22:48 | #3

    Si eu anii ‘80 tot in Tirgu Mures. Mai exact, incepind cu anul ‘81 si pina prin ‘86 si dupa aia din ‘88 inapoi in town. Intre timp am luat o doza de Miercurea-Ciuc. Dar de friptura asta de la Turda n-am auzit pina acum. In schimb, bunica mea facea niste chestii asemanatoare. Cu siguranta e vorba de cea mai buna pasare si anume porcul, stiu ca le prajea in untura dar se orienta dupa… intuitie, cred, nu avea nici un fel de reteta. Si dupa aia, in timpul facultatii, cind trebuia sa merg la Cluj, mi le punea in borcan invelite (mai degraba ingropate, sufocate) tot in untura. Cred ca secretul e ca bucatile sa fie mari si in nici un caz subtiri. Si ar putea fi ceafa sau cotlet. Si trebuie doar sa ai ochi bun la timpul de prajire si sa nu folosesti ulei. ;)

  4. viki
    January 25th, 2007 at 16:40 | #4

    Da asa este . Cea mai buna pasare – porcul . Cu asta sunt de acord dar in ceea ce priveste reteta nu ma declar multumita.Nici tu nu ai dat raspunsul pe care il astept. Era ceva cu totul deosebit,special friptura asta de Turda. Carne prajita si pusa la borcan in untura am mancat si eu .Foarte buna ,as putea spune comparabila ce cea de Turda dar nu e acelasi lucru.Posibil sa nu fi auzit de friptura de Turda pentru ca de prin `75 ,`76 a disparut . Cand am zis anii `80 ma refeream la perioada `71-`80 ,dupa sunt deja anii `90.

  5. February 9th, 2007 at 12:10 | #5

    reteta la gustoasa friptura de turda :
    1 kg de cotlet de purcel cu soric taiat în 8 felii, soricul trebuie taiat si diagonal de mai multe ori. Feliile le presaram cu sare si piper macinat in lapte cu sare , iar dupa aceea le punem în frigider 1-2 zile (dar nu în congelator).
    În tigaia în care vom pregati friptura punem numa unsoare de porc (multa), care-l lasam sa se încalzeasca bine iar dupa aceea punem 4-5 buc. de usturoi, le lasam sa se prajeasca dar înainte de a se arde le scoatem afara.
    În uleiul ramas, cu gust de usturoi, prajim feliile de carne rumen – crocant pe ambele parti si le servim cu garnitura de cartofi si varza calita la care se adauga si mere curatate si feliate (merele si varza se clatesc împreuna). Dupa gust se poate servi si cu varza murata.
    Acum in turda circula multe retete (false) de friptura de turda dar din zecile de retete asta sa dovedit sa fie cea originala

  6. February 10th, 2007 at 14:12 | #6

    dupa cum descrii, mai mult ca sigur ca era fiarta inainte carnea. ma gandesc ca era si afumata. pe mine gandu ma duce la carnea de pe picioarele din spate ale porcului, prima data tinuta in saramura, dupa aia afumata minim 2 saptamani, apoi scoasa, fiarta si dupa aia prajita. nu e bune, e dementiala! asta i cel putin, reteta dupa care o prepara acasa (Maramures, Cavnic).

    PS. Meteo: intalnim precipitatii pe alocuri. prin cavitatea mea bucala

  7. jiji
    February 12th, 2007 at 14:17 | #7

    eu sunt din turda si am mancat de multe ori friptura de turda inainte de ani 80 cand se facea acolo in spatele autogarii Au mai incercat multi bucatari sa faca friptura de turda dar nici nu se poate compara cu ce era atnci , din povestile mele de atunci cu bucatareasa ce facea friptura si din ce mai tin minte reteta seamana cu ce a postat-o ”nicu di turda”

  8. Mostrofontz
    July 2nd, 2007 at 23:55 | #8

    Va recomand tuturor excelenta carte (si) de bucate a regretatului Radu Anton Roman, unde la pagina 357 veti gasi o reteta pentru friptura amintita.

  9. Florin
    December 17th, 2007 at 13:42 | #9

    La Turda era un nucleu de porci din rasa Bazna (de grasime!!). Carnea aia “marmorata”, cu straturi de grasime ii mult mai buna decit carnea de porc din rasele de carne care se cresc acuma.

  10. viki
    December 17th, 2007 at 21:06 | #10

    Bravo Florin ! Excelenta remarca ta . Cred ca in mare parte friptura de Turda isi datora calitatile carnii deosebite din care se facea . Dar din pacate cu asta am lamurit doar ce “materie prima ” sa folosesc . Cum stam cu modul de preparare ? Unde e RETETA ?

  11. Psychem
    December 11th, 2008 at 14:32 | #11

    Puteti cauta o reteta in cartea turdencei Dana Deac, “Retete culinare turdene”, cartea se afla si in arhiva Biubliotecii Teodor Murasanu Turda. Autoarea e bibliotecara. Friptura de Turda cred ca se facea (daca bine imi amintesc) si dupa fragezirea carnii in lapte. Carnea de porc era Bazna asa cum bine a observat cineva: procul acela negru cu dunga alba pe spate

  12. February 24th, 2010 at 14:45 | #12

    Cine vrea sa-şi facă o friptură buna,în primul rând trebuie burtă cu carne şi os sau cotlet de porc,lapte sare untură de porc.Dacă vrei sa-ţi pregăteşti îţi trebuieîn primul rând răbdare,deoarce carnea trebuie ţinută 2 ore în lapte cu sare,apoi o crestezi din loc în loc şi o prăjeşti în untura de porc.A II- parte,carnea de porc cu slănină şi şoric o tai în fâşii de 2cm grosime şi 10cm lungime.Bucăţile le crestezi în câteva locuri şi o laşi la macerat în lapte.După 10 min. o scoţi din lapte o laşi la zvântat şi o prăjeşti în untura fierbinte până la rumenire.A III-a şi aIV-a rundă de preparare ai nevoie de 1kg.cotlet cu grăsime şi şorici,sare piper ulei,1 lingură de făină albă.Îţi porţionezi cotletul îl baţi cu ciocanul de friptură,grăsimea o crestezi,apoi o sărezi,piperezi după gust o treci prin făina albă şi o prăjeşti bine în ulei încins[cel mai bine este în untură de porc].Ultima e mai puţin grea,trebuie să laşi carnea la murat[apa cu sare ]până a doua zi,o limpezeşti în apă curată,o scurgi şi o prăjeşti în ulei încins,dar după ce ai crestat carnea.La acestă friptură merge cartofi pireu,un bulgaraş de orez fiert,morături,iar ca băutură e recomandat vinul roşu,dar cu masură să nu crească colesterolul.Sunt TURDEAN get beget şi cine vrea reţeta nu are decât sa-şi pregătească dar în primul rând să treacă Postul Mare.POFTĂ BUNĂ!

  13. dany
    February 28th, 2010 at 20:19 | #13

    sunt mandru ca sunt turdean!

  1. No trackbacks yet.