LaTrecut

M-am chinuit o multime sa-l joc, da’ in zadar; nu aveam chemare; muream una-doua. Am avut succes cu alte jocuri, tot din aceeasi generatie. Apropo; sunt site-uri unde sunt pastra te jocurile DOS abandonate; pot fi descarcate fara bani si legal. Unul dintre acestea este http://www.abandonia.com/, intrati si veti descoperi amintiri placute (sper).

Stiu de abandonia. Eu sunt un fan al jocurilor vechi de dupa 1990, pe care le-am jucat in marea lor majoritate 😀 Inainte de abandonia erau o multime de alte siteuri (unele mai sunt si acuma). Era un site beton, frenchkiss abandonware, cu ISOuri de jocuri vechi, gen Lands of Lore, sau Privateer2 (3 CDs) dar fiindca era asa de genial l-au inchis 😉
Pt cine nu stie, si chiar e nostalgic dupa jocuri vechi, ii recomand sa isi instaleze DosBox (emulator de MS-DOS) care ruleaza pe XP sau pe orice sistem nou, incl. Linux – http://dosbox.sourceforge.net/
Un alt subiect ar fi jocurile de consola – Nintendo acelea vechi cu Mario si zeci de jocuri. Si pt acelea exista sau existau siteuri cu imagini (ROM) de jocuri si emulatoare. Cine isi aminteste de Super Nintendo (SNES) sa viziteze http://vimm.net/ 😉

Era nasol ca pe la nivelul 2 trebuia să bei nişte poţiuni cu un nişte litere 🙁 şi încercam de multe ori până să nimeresc unul.
Nu se putea salva, o luai de la capăt de fiecare dată.
N-am reuşit să ajung la ultimul nivel… cum era?

Nivelul “2”, cel cu “ulcelele” otravite, cum ii ziceam eu, (alea cu “fum” albastru erau otravite, cele cu rosu erau “sanatate”) era un “levăl” de copy-protection. Trebuia sa ai o hartie cu niste litere si cuvinte. De regula, multe versiuni de “Prince” care circulau pe dischete aveau deja incluse un fisier cu codurile. Trebuia sa bei o anume potiune si se deschidea “covorul” catre nivelul 2.

**** [spoilers] **** 😀

Ultimul nivel era defapt din doua parti – una f dificila, in care aveai foarte mult de urcat si de sarit de la mare inaltime. Undeva f sus, “printul” se intalnea cu “umbra” lui si trebuia sa se lupte cu ea, dar faza era ca daca isi omora “umbra” murea si el, pt ca umbra era defapt tot el 😉 Si atunci, marea revelatie era sa bagi sabia in teaca, pt ca umbra facea ce facea si printul, si atunci umbra se contopea cu printul, si asa distrugea vraja.

In partea a doua, nivelul 12b, te luptai cu vizirul Jaffar, destul de greu de batut, pt ca era f bun cu sabia. Dupa ce il terminai, mergeai la printesa, si Printul, Printesa si Soricelul cel alb 😉 au trait f putin fericiti, pana la Prince of Persia 2! 😀 Erau un cuplu ghinionist!

intre timp parul a devenit negru 🙂
http://grafic.lucianmarin.ro/2005/12/02/prince-of-persia/

hmm… nu mai are acelasi farmec, printul asta “modern” e un fel de Rambo, nu un tip de care s-a indragostit o printesa dintr-o poveste 😀 …chestie de vremuri si de perspectiva! 😉

E frumos Printul asta nou,adica l-am jucat si eu pe PS2,si e f misto.
Dar si pe mine acele vremuri m-au prins mai mult decat orice,erau primele joace pe care le vedeam,tot asa ma furisam la o prietena a mamei la serv. sa il joc din cand in cand…the thrill,the feeling…can’t get that nowadays 🙁
Ma intreb,copiii care cresc acum cu joacele astea pline de steroizi mai traiesc acelasi sentiment ? Oricat de spectaculoase sunt joacele de PS2 ( pe care l-am luat la 24 de ani :D),old magic days never die…

Am terminat de f multe ori jocul asta. Nemaipomenit. Insa primul joc jucat de mine pe un PC a fost Sokoban (cu un muncitor trebuia sa impinga niste cutii si la aseze pe niste romburi parca. Joc f greu care nu l-am terminat niciodata). Inca le mai am pe amandoua pe calculator impreuna cu multe alte jocuri de DOS.

DA..trebuie sa zic ca a fost primul meu joc care m-a pasionat…in liceu ne jucam in orele de informatica…si erau o groaza…:)))) Daca nu citeam commentsurile …chiar uitasem de joc…o adevarata uforie….sa te chinui sa treci de la un nivel la altul…sa reiei jocul….avand la bord cunostintele anterioare…..si ce placere era cand Printul salva Printesa..si evident soricelul…. 🙂 Cred ca faptul ca era blond era si dilema mea… :)))

Si..apropo…am jucat si Sokoban…il adusese tata de la servici…imi cam dadea batai de cap la un mom dat… :))))

Dar de MAhJong va mai aduceti aminte? Acele piese patratoase… sa le zic asa..asezate unele peste altele…carora trebuia sa le gasesti perechea?

Prince of Persia a fost genial la vremea lui. Vad ca tot mai multa lume zice de Soko si Mahjong… O sa pun poze si cu ele, am Soko acela in 4 culori, si cred ca am si acel Mahjong de care zice Alina! 😉

Pentru fanii Prince of Persia (1990): dacă aţi visat vreodată să modificaţi sau să creaţi nivelele voastre în PoP, am găsit mai mult decât aş fi sperat:
http://www.princed.com.ar/
Aici există mai multe editoare, programe cu care puteţi realiza mod-uri (schimba grafica din joc, sunete, nivele, etc), plus resurse pentru moduri: niveluri gata făcute, tile sets, moduri, etc!
Prince of Persia lives on! 😀

OMG!!! Ce amintiri! “Oficiul de calcul” =)) La mama era pe vremea aia un singur monitor color pe care puneam stapanire sa ma joc “Prince of Persia”! A fost primul joc pe PC pe care l-am vazut/jucat color… si era o realizare grandioasa la vremea respectiva =)) De Popcorn isi mai aminteste cineva? Stateau colegi si colege de servici de la mama peste program cu orele sa joace Popcorn!

Mi-am batut si eu capul cu prince of persia o groaza pana l-am terminat. Apoi am aflat si eu cheatul: porneai jocul cu comanda prince megahit si nivelul de unde vroiai sa incepi. Parca Shift+L era pentru mai multe sticlute cu viata si R era pentru reinviere si mai era inca o tasta ca sa moara dusmanii brusc. Dar nu mai avea nici un farmec jocul. Si…mai era o faza tare…de care ma rusinam la inceput. Il puneai sa stea cu fata la perete si il puneai sa sara in directia peretelui…
Din seria jocurilor de atunci as mai reaminti wolfenstein. primul shooter jucat de mine. era pe 2 diskete arhivat cu arj-ul. “arj x wolf -1440 a” parca asta era comanda…
see ya!

Majoritatea care au jucat Prince of Persia, cred ca l-au terminat (si) fara cheats. Initial nu aveam idee ca se poate salva – Ctrl+G, si load Ctrl+L in ecranul de inceput (vezi prima imagine); aflasem si eu de cheatul megahit/improved (pt v1.3) si da, Shift+L next level, Shift+T inca o viata (amfora rosie), K kill the guard, etc. Le foloseam ca sa nu fac nivelele de inceput de zeci de ori. Eu aveam o versiune crackuita si printul avea de la inceput 10 vieti si numai ulterior am gasit o varianta “intacta” unde incepi cu 3 vieti. Nu mi-a placut sa joc cu cheats. Exista si alte taste, de debug – H, U, J, N – cu care vezi ecranele de sus, stanga, dreapta, jos, si practic iti faci o idee de cum arata tot nivelul.

Era un nivel (6) unde te luptai cu un gardian gras, probabil seful garzilor, pentru ca era f bun cu sabia. Imi placea sa ma lupt cu el si il tot inviam (dupa ce il omoram, schimbam ecranul cu tastele acelea si reveneam) ca sa ma lupt cu el pana ma plictiseam de burta lui 🙂

Cand mai am timp lucrez la un set de nivele dupa capul meu :D… era super daca aveam editorul asta acum 10 ani macar!

Fantastic a fost “Prince of Persia”! Mai jucam atunci “Loom” (un fel de quest) si Retal, simulator de avion.

Printul 1 a fost fantastic, l-am facut pe tot si apoi m-am straduit cu Printul 2 dar …. nu l-am mai terminat niciodata. Am ajuns intr-o faza cand printul era intr-un loc ca o tabla de sah si am mers peste tot, am facut tot ce puteam face, dar ….. nimic. Stie cineva continuarea? Inca mai am jocul salvat la nivelul acela, si chiar dupa 10 ani m-as bucura sa il termin.

Eu am terminat si Printul 2… Impresia mea a fost ca versiunea 2 era un salt imens ca grafica, avand multe decoruri deosebite, si nu tot repetitvele lespezi si blocuri de piatra, dar totodata in unele momente era frustrant de greu.
Partea frumoasa era ca multe “puzzleuri” erau logice, tin minte ce mandru eram ca m-am prins cum se fura Flacara (titlul jocului era Shadow & the Flame). Era scris pe perete “cel care fura Flacara trebuie sa moara”, si ideea era ca chiar trebuia sa te lasi ucis in acel loc de un gardian, ca umbra ta sa iasa si sa fure flacara, cu care te intorceai in trup si inviai la loc, mai puternic!
Imi amintesc si eu vag de nivelul acela ca o tabla de sah. Stiu ca la un moment dat Printul este prins intr-o vraja a maleficului vizir (cred ca sultan deja) si e micsorat. Nu imi mai amintesc exact cum am terminat nivelul acela… este ceva logic, iar dupa aceea mai e putin si in final te lupti din nou cu vizirul. Exista solutii pe net – ww.dlh.net sau http://www.gamefaqs.com
Pt Jon – daca ti-a placut mult Prince 2, ar merita sa joci varianta Prince 1 pentru Super Nintendo (SNES). Se poate gasi pe net, atat jocul in format SNES cat si emulator pt PC (Windows/Linux) – cauta ZSNES (emulator) si pt joc… http://vimm.net Varianta pentru SNES e complet diferita de cea pt PC, si e ca si Prince 2, cu 20 de niveluri complexe si mult mai multe si variate capcane.

din cate tin eu minte veneai la mine si te jucai pe comp prin 90 cand m-am mutat si mi-a instalat unchi-miu pop… daca e articolul tau, igu

Ce-i mai multi copii mau laudat ca la-m terminat repede,dar eu nici nu mai suportam sa-i aud zicand ”bvo,bvo ma ajuti si pe mine?”

valeuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu , de ce nu ma lasaty sa ma joc?

Cum il iau sil joc?

Prince of Persia e unul dinn cele mai grele jocuri.Jocul devine din nivel in nivel tot mai greu dar totusi a terminat tot jocul in mult timp

care a terminat prince of persia the sands of time sa bage id meu in lista il rog foarte frumos k nu stiu sa trec de un nivel id meu : avram_no1

Horea :Am terminat de f multe ori jocul asta. Nemaipomenit. Insa primul joc jucat de mine pe un PC a fost Sokoban (cu un muncitor trebuia sa impinga niste cutii si la aseze pe niste romburi parca. Joc f greu care nu l-am terminat niciodata). Inca le mai am pe amandoua pe calculator impreuna cu multe alte jocuri de DOS.

Daca mai ai sokoban, cel vechi, trimite-mi-l si mie te rog… ungureanuvioleta@yahoo.com. Raman datoare. Il caut de ani de zile.

so true… asta e cred ca primul joc pe care toata lumea la jucat pe calculator