LaTrecut

erau foarte tari dropsurile alea in cutie de tabla…nu mai stiu cum se numesc, dar erau mentolate parca si chiar bune la gust…mi-as dori sa mai gasesc si acum…alea si bomboanele CIP 🙂

heh, exact despre asta vroiam sa postez si eu aici (luckily i didn’t) :)) Vai, cit imi placea mirosul alifiei asteia, drogu’ meu din copilarie :->…cica era pentru dureri de cap, dar nu i-am simtit niciodata efectul. Mi-amintesc doar ca la un moment dat prin generala ne fugareau baietii sa ne dea cu dinasta pe pleoape, de ne lacrimau ochii toata ziua 🙂

apropo de dropsurile chinezesti, asta vara mi-a adus asa ceva un prieten care tocmai urma sa plece in china…nu stiu unde le-a gasit, poate la el acolo acasa (giurgiu) se mai gasesc…oricum, ruleaza bomboanele alea =)~ Si Hăihă (alea vietnameze) erau geniale, desi nici acum nu stiu daca celofanul ala chiar era comestibil sau nu

Eu inca mai am alifie din aia… Si dropsurile verzi se mai gasesc! Woland, cauta prin farmacii.
Eu chiar zilele trecute am gasit una si le-am mancat toate odata 😉

Daca nu gasesti in cutie de tabla, sunt exact aceleasi dropsuri (forma si gust), dar facute in Romania si ambalate in pungi. Tot prin farmacii le gasesti.

dropsurile se mai gasesc si la una din cele doua farmacii in
P-ta Lahovari (Buc) pe tronsonul dintre strada Dionisie Lupu si
strada George Enescu; tot asa in cutiile alea de tabla si la fel de bune
ca atunci 🙂

Alifia asta cred a facut inconjurul lumii, de curand am vazut una la un profesor care vine din Africa, si i-am zis ca chestia asta e ca un simbol, si mi-a spus ca si la el in tara e la fel: daca te doare capul iti dai cu de-asta si trece.
Cat despre dropsuri, se numeau Cough 😉

Mie imi dadea bunica cu alifie pe piscaturile de tintari, ca sa nu ma mai manince 🙂 Tin minte ca le tinea prin sertarele scrinului ei miraculos, cred ca mai am si acuma una recuperata si pastrata pe undeva, la mine e clar legata de amintirea bunicii mele dragi

Acum exista Wick baby sau Vapo rub, are cam acelasi efect miraculos…

Am vazut alifie d’asta zilele trecute la comerciantii stradali din zona Crangasi (metrou)!

iar alifia asta nu expira niciodata 🙂

Alifia asta parcă era vietnameză la origine. Mai bună decât ea era alifia verde chinezească, pe bază de eucalipt, mentol şi alte alea, în cutiuţă de plastic translucid cu capac metalic. Încă şi acum mai am două cutii, e absolut miraculoasă şi de neegalat la anihilarea umflăturilor cauzate de înţepăturile de insecte. E piesa de rezistenţă, alături de tubul de Bioxiteracor, în gentuţa cu medicamente când plec(ăm) în vreo excursie sau chiar şi doar cu pătura la iarbă verde. Păcat că nu se mai găseşte.

la noi era element de tortura 😛
luam pe degete, il prindeam pe unu si-i puneam sub ochi ;))

dropsurile chinezeshti se numeau “Cough Gum Drops”,am shi acum fo’ cateva cutii in care tsin shuruburi shi alte d’astea 😉

Alifia aia o foloseam dimineata sa alung… mahmureala dupa vodca Stalicinaia.

Eu tin minte un fel de solutie careia îi spuneam “embrocheishan” – era un lichid într-o sticluta cu eticheta verde, tot acelasi miros, acelasi efect… ma frictiona tata când ieseam din baie, pe la trei-patru ani… (în anii 80)

Dropsurile alea chinezesti se gasesc, intr-adevar, la farmacie. Tocmai am cumparat, dar pe punguta scrie Unick. Foarte tare!

Dropsurile inca se mai fabrica, dar in alt ambalaj. Mi-am luat ieri de la un plafar – se numesc Unick Cough Gum Drops.

cum se numesc templele chinezesti///??????

@klauditza
pagode?

eu chiar acum 15-20 de minute am folosit alifia…ma durea capul,o durere dinaia sacaitoare,si nu mi-a trecut cu algocalmin si nurofen…stiam ca am o cutiuta dinaia pe undeva,am cautat-o si am masat putin tampla cu alifia aia…dupa aia am venit sa caut pe net sa vad daca gasesc ceva despre ea iar cat am cautat eu si am citit vreo doua forumuri deja mi-a trecut durerea.Cred ca daca o sa vad pe undeva o sa cumpar cateva cutiute 🙂