LaTrecut

Si-ar pierde din farmec daca s-ar schimba.

Si sper sa nu se schimbe prea multe lucruri.. Pacat ca unele cabane au inceput sa isi schimbe infatisarea, ditai hotelurile cu termopane cu preturi la cazare pentru baieti fitosi care merg la ski la beute sau in cel mai rau caz ne tulbura linistea pe poteci cu fufe incaltate in pantofi cu tocuri dupa ei casetofonu in mana si bate de baseball cumparate de la comerciantii de kitchuri aflati la sosea… Pacat mai ales de cabanele de pe platoul Bucegilor unde dupa un urcus de mai bine de 4 ore intalnesti peste tot specimene de “porcus turisticus manelaris” urcati de telecabina si “cabane” cu infatisare de hotel de lux.. Din pacate putini mai stiu care e farmecul mersului cu nasu pe personal, dormitu la cort cu frica de ursu care poate da tarcoale in orice moment, cu febra musculara la greu si in primul si primul rand cu extraordinarele peisaje din Carpati..

O AMINTIRE PE CARE NU STIAM UNDE SA O POSTEZ –
CUM ERA SĂ MOR EU ACUM 20 DE ANI

În februarie 1987 am urcat cu soţia mea la cabana Babele Babele. Cu telecabina. De unde, pe platoul alb de zapadă, orbitor, merserĂm la Piatra Arsa. O zi superbă, senină, călduţă, o minunăţie. Pe la ora 13 însă, deodată, au venit norii şi ninsoarea. Soîia, veterană a munţilor, nu ageamie ca mine, îmi zice “Aoleu. Am pus-o. Trebuie să rămînem aici noaptea asta. Vine vijelia.”. Eu sar în sus “Asta-i bună. Plecăm imediat. Ce vijelie? Babele sunt aproape”. Eram curajos nevoie mare şi datorită celor 3 sticle de bere băute. Ea, ce să zică? Am plecat înapoi spre Piatra Arsă de nebuni. Numai că după 15 minute viscolul şio ceaţa au transformat tot platoul într-un ocean alb în care imedat ne am rătăcit. Nu ştiu cît am mers aşa fără noimă prin nămeţi (pierdusem orice reper, vizibilitatea fiind de un metru). De noi se lipiseră şi doi puşti de 16 ani care efectiv plîngeau. De cîteva ori eu am zis “Eu nu mai pot. Aici mă culc să mor.” dar soţia mea m-a luat de guler şi mi-a scrîşnit în ureche “Ia şi umblă. Tu m-ai băgat în situaţia asta. Tu mă scoţi.”. Ca în Sven Hassel: “Mergi or Crapă”.
Ajunsesem într-o zăpadă pînă la jumătatea coapsei. Era un iad. Daca ne lungeam să ne odihnim adormeam şi muream prin hipotermie. De salvat ne a salvat auzul meu fin (dezvoltat din cauză că am miopia mare). Am auzit deodată peste urletul viscolului un sunet ciudat – era freamătul metalic al cablurilor telecabinei. Am chiuit ca un personaj din Jules Verne “Iubito am scăpat ! ” Traseul telecabinei însemna că Babele nu erau departe. Eram salvaţi. Am mers după sunet. Eu preluasem comanda. Apoi ţin minte că unul din puşti a urlat : “Domnu, CABINAAA !!”. Într-o secundă m-am uitat în spate şi am apucat să văd cum, fantomatică, prinninsoare şi ceaţă, venea spre mine, ca o navă, cam la 1 m înălţime, o telecabină roşie mare şi frumoasă ! În ultima clipă m-am zvîrlit pe burtă şi cabina a trecut vibrînd peste mine ! Noi fiind pe mulţi metri de zăpadă eram ff. aproape de cablurile telecabinei, asta era explicaţia. După 10 minute ne prăbuşeam în holul cabanei Babele. Deci iată cum era să murim (eu de două ori). Concluzia 1: Femeile sunt mai curajoase ca bărbaţii. Concluzia 2: berea te ajută să înfrunţi munţii.

Acelasi infern am trait si eu,in compania unor colegi de serviciu pe aceleasi meleaguri.Eram in drum spre PIATRA ARSA,drumetie facuta cu rucsacul in spinare;nu mergea cabina….era deja noapte.
Aveam un ghid de la O.N.T excelent,ca daca stau bine si ma gindesc,traiesc datorita lui.Afara erau -20 de grade,noapte,viscolea ca mergeam in unghi drept,ghidul ne numara PIPAINDU-NE,peste manusi aveam trasi ciorapi de lina…….
Prin statie,se comunica cu cei de la PIATRA ARSA,care,cind am ajuns acolo ne asteptau la 12 noaptea cu CIORBA!!!!!
Cind am desfacut bagajele,baietii au observat ca sticlele de vodca erau jumatate inghetate….lucru care ne infiora,stiind ca alcoolul ingheata la acelasi numar de grade….dar MINUS!!!
Cind am reusit sa ne asezam la mese,aveam aceeasi senzatie pe care o avusese EDMUND HILARY,cind cucerise EVERESTUL
CALIN,iata deci o amintire…facuta cam cu indigoul,asta se petrecea in anul 1979!!!!!
O ZI BUNA,la toti nostalgicii acelor vremuri minunate

CABANA 1500!!!!!!!sau cum ii ziceam noi in anii 80-90-LA TIGANU-
Era adorabil “tiganul”de care nu-mi mai amintesc daca am stiut vreodata cum se numa.Deseori,la sfirsit de sezon de schi,ii inchiriam cabana toata;eu mergeam in fiecare simbata la sky cu un autocar,si la fiecare sfirsit de sezon faceam un bal al zapezii.
Dumnezeule ce vremuri!!!!!!Eram faimosi in acei ani;imi amintesc de nea´POMPILIU de la telecabina 1400,de BOMBONEL din VALEA DORULUI(nume predestinat),de ANI,de la barul de la cabina sus la 2000……
Daca sint pe aici persoane intre 30-40-50-60 si shiori,cu siguranta ca isi va amintii de AUTOCARUL 7007!!!!!
Nostalgii……

erata:la sky mergeam -duminicile-

Da doamna eu imi amintesc de anii 1970-1980. E vorba nu numai de “nostalgii” ci de “nostalgii idntr-o perioada cind imensa majoritate a romanilor traia mult mai bine ca acum in 2007”. Si chiar referitor la perioada mult mai grea a platii bezmetice a datoriilor catre BM, 1980-1989, putem spune ca daca atunci romanii o duceau foarte rau, azi majoritatea lor sunt deja in coma. Teroarea politica a fost inlocuita de teroarea economica. Asigurata de impotentii copii ai lui Ceausescu care au preluat puterea sub obladuirea lui Iliescu.

CALIN-Desii plecata din tara dupa “revolutie”sint foarte constienta de etapele prin care s-a tot frematat aceasta tara minunata,care,asa cum spunea Mircea Eliade,este”GEOGRAFIA SACRA”
Nu accept faptul ca multi o denigreaza,si ca,alaturi de ei se mai adauga si cei oribi,care nu sint in stare sa transmita realitatea,si in plus de asta,nu reusesc sa etaleze adevaratele valori ale acestei tari minunate.Sa nu uitam ca toate perioadele de tranzitie,indiferent de punctele cardinale ale planetei,toate au fost de lunga durata si foarte grele,tot asa,sa nu uitam ca nicio tara din lume poate fi independizata….fiecare din ele depind de conjuctura lopitica ,geografica,si doar asa,se poate vorbii despre o descatusare de trecut.
Detest pe cei care-si denigreaza tara,indiferent unde se afla,inauntru sau ina fara ei…..aceasta tara are enorme valori pe care doar foarte putini le cunosc,si daca la multi se ocupa de denigrarea ei….aceste valori,cu timpul vor fi doar niste plapinde amintiri ,ce figureaza doar in memoria batrinilor…..adevaratele “biblioteci”ambulante.
Cu aceeasi stima.-ANI-

Mi-a placut mesajul dvs. “Tranzitie”? Doamna eu nu vad nicio “tranzitie” in RO ci o criza, o anarhie totala, un neo-Ev Mediu cu celular si manele.

CALIN
Cind am scris tranzitie,ma refeream la trecerea “intrarea in Europa”….desii suna a non sens,ca doar nu eram in AFRICA,ca un joc de PUZZLE.
Si daca cei de acolo condamnati intrarea in EUROPA…..nu dati vina pe Europa si nici pe ROMANIA,ci doar pe GLOBALIZAREA care va inghitii ca un piton pe toti cei mici……
Daca opiniile mele sint diferite,iarta-ma stau in afara tarii mele de origine,o vad des,si o citesc ZILNIC…….dar,in politica nu ma bag doar pt. faptul ca-i respect memoria bunicului meu,care avea o vorba…….SCUZE!!!!!!”politica este cea mai ordinara curva”
ani.