Armele copilariei
postat pe 06.03.2006 de igu
post remarcabil scris de Petrvs (aka Cybergolem) despre armele copilariei noastre (cu dezvoltarea temei pe larg in comments).
post remarcabil scris de Petrvs (aka Cybergolem) despre armele copilariei noastre (cu dezvoltarea temei pe larg in comments).
eu ii ziceam prastie.
Dar tevile de suflat cornete le-ati uitat? ce constructii alambicate de tevi se faceam, lipite intre ele cu banda de izolat. imbinarile serveau de suporti pentru cornete. o varianta derivata de la prastia clasica, era o prastie micuta, facuta din cablu de otel, izolat in plastic, modelata in forma de prastie, cu un elastic super subtire (ala subtire, circular de plastic- il obtineai daca desirai un elastic din bumbac normal de la pantalonii de trening). “Gloantele” erau ace cu gamalie indoite. Piscau nasol alea….
daca dai click pe link si te uiti in comments o sa vezi o sectiune extinsa dedicata cornetelor 🙂
mama lor de invizoace!
Mi-am adus aminte … mai erau mini-tevile alea facute din pixuri cu care trageam cu bobite de hartie preparate din filele de caiet! 🙂
mai erau tevile acelea de plastic cu care trageam gornete din hartie(cateodata cu un bold in varf)
tub de medicamente.de preferat transparent ca sa vezi “munitia”,adica boabele de orez.taiat un pix in mod egal.date doua gauri in cutie pe lateral si infipte jumatatile de pix.incarcat cutia cu orez,pus capacul si aveai o adevarata mitraliera……..
Aaaa aveam si eu arbaleta de asta, super tare cum trageam dupa porumbei. Na, de ce sa nu recunosc ca si in babele din vecini…
La lasarea serii, puneam o piatra intr-o punga, dadeam foc la ea si o aruncam cat de sus se putea sau ii dadeam drumu de pe bloc, focurile de artificii is fix pix pe langa alea.
Mai erau is buzduganele din coada de matura sau crengi imbibate in smoala (din butoaiele lasate de muncitorii ce izolau acoperisu la bloc)
BOMBA TIRIBOMBAAAAAAA
erau niste “chestii” cilindrice din carton cu ceva inauntru si invelite in hartie creponata, cu 2 sfori la capete, si se trageau brusc….
uneori le mai puneam si la usi, prinse cu pioneze, cind se deschidea usa, BOMBAAAAAAAAAA 😀
mai stie cineva reteta?
Prastiutza cu scobitze.Asa o numeam noi.Super de temut dispozitivul.Prima masura, de precautie era sa fie foarte bine ascunsa prin buzunarele secrete altfel daca erai remarcat de un adult cu asa ceva urecheala era gata ,poate si mai rau .De obicei numai la ceas de mare taina ne afisam cu ele pentru discutii vis-a -vis performante & viitoare tinte.Nasoale intradevar.
mah (petrvs), bobitele pt tevile de pix se mestecau inainte… ca sa se lipeasca…
Mai era un tip de prastie.Se lua un tub mare de medicamente si se taia fundu’ tubului.Se rula un balon cu gura mai mare la unu din capete .Bagai o piatra sau boabe de fasole orez etc .Prastia asat era foarte apreciata ca aveai precizie mare
Pocnitoarea din injector de tractor? Injector de tractor, tub de plastic largit la foc, indoit la capat, cauciuc taiat din camera de roata, cui indoit… chibrite….. POC!!!
dar de pistoalele cu capse va mai aduceti aminte?
eu de plictiseala, pe balcon luam rolele de capse si le focalizam cu lupa pana pocneau *g*
ce vremuri…
La capitolul pocnitori as mai adauga si eu ceva: Pocnitorile din cheile de la sifonier. Daca se epuiza stocul, apelam la sifonierul bunicii. Mai pocneam dind gauri in asfalt cu un cui. In gaura puneam pucioasa de la chibrituri. Am vazut mentionat aici pocnitoarea cu surub si piulita, in spatele careia se agata o punga pt stabilizare in aer. Similar era cea cu “duza de injector”. Auzisem de “duza de injector”. Am cautat “duza si cui de injector” pina am gasit. Nu stiam eu ce este un injector dar eu cautam duza. Avantajul era ca puteai sa bagi inauntru continutul unei cutii de chibrituri fara ca aceasta sa plesneasca (cheile erau mai fragile).